Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour Romania: Magazinele din Hunedoara si Baia Mare sunt inchise in acest moment pentru optimizarea parcului de supermarketuri. Anul acesta am deschis insa deja trei unitati Carrefour Market in Capitala, iar pentru moment mai avem in plan o inaugurare in luna iunie in Bucuresti, in centrul comercial Home Design Mall din Ghencea. Retailerul Carrefour a inchis doua supermarketuri din Hunedoara si Baia Mare, la mai putin de doi ani de la…
]]>
Firma romaneasca se ocupa cu proiectarea caselor din lemn, cunoscute in Romania sub numele de case americane sau canadiene, case din lemn chertat, case din barne, ansambluri de joaca pentru copii, din lemn rustic, foisoare, pavilioane.
Softurile ajuta la executarea proiectelor. Firma efectueaza breviare de calcul pentru elemente structurale si include in proiect note de calcul pentru ferme, pene, grinzi, capriori, stalpi, pereti din structura conform Eurocod 5.
Prezent la Bruxelles, antreprenorul roman Eugeniu Lisnic a vorbit despre afacerea lui si despre situatia in care se afla IMM-urile intr-un interviu acordat Wall-Street.
Wall-Street: Cum ati decis sa va incepeti afacerea in domeniul constructiilor de case din lemn?
Eugeniu Lisnic: Mi-am pus o intrebare. Care ar fi materialul cel mai bun pentru constructii in viitor? Pentru faptul ca lemnul este un material regenerabil ecologic m-am gandit ca acesta este resursa viitorului pentru constructii.
Wall-Street: Cand ati inceput afacerea?
Eugeniu Lisnic: Ideea a plecat dupa ce am terminat facultatea. Am cautat sa creez si sa dezvolt conceptul ecologic al caselor, sa gasesc materiale durabile si regenerabile. Business-ul l-am inceput in urma cu 2 ani.
Wall-Street: Ce obstacole ati infruntat cand ati demarat afacerea?
Eugeniu Lisnic: Nestiinta in domeniul contabil, de aceea m-am inscris la un master in domeniul managementului european.
Wall-Street: Cu ce investitie ati inceput afacerea?
Eugeniu Lisnic: Am pornit cu 300 euro pentru a-mi deschide afacerea. Nu am apelat la imprumuturi, nu cred ca sunt o solutie. La inceput ma intalneam cu clientii in restaurant, cu un laptop primit de la niste prieteni.
Wall-Street: La ce cifra de afaceri ati ajuns dupa 2 ani de zile? Cine sunt clientii JirmaN Engineering?
Eugeniu Lisnic: Dupa 2 ani de zile am inregistrat un profit de circa 20.000 de euro pe an. Clientii mei sunt producatorii de case de lemn, care au in spate circa 40-50 de angajati.
Wall-Street: Aveti in plan o alta afacere?
Eugeniu Lisnic: Da. Ma gandesc sa imi dezvolt o alta afacere pentru ca de obicei iarna sectorul constructiilor merge greu. M-am gandit la un fast-food pentru studenti.
Wall-Street: Ce sfat le dati romanilor care vor sa inceapa o afacere?
Eugeniu Lisnic: Sa se uneasca cu alti antreprenori, sa formeze niste echipe pentru a infrunta problemele, intrucat de unul singur este imposibil.
Wall-Street: In ce domenii se mai pot face bani?
Eugeniu Lisnic: Cred ca din orice domeniu se pot face bani, trebuie doar sa incerci.
Wall-Street: IMM-urile sunt in Romania motorul economiei, pot fi solutia pentru iesirea din criza?
Eugeniu Lisnic: Nu. Pentru ca, in Romania, Intreprinderile Mici si Mijlocii sunt dezavantajate prin toate taxele care s-au impus in ultimul timp. Cu un ajutor din partea statului IMM-urile s-ar putea dezvolta si ar putea ajuta economia.
Wall-Street: Cum vedeti sectorul antreprenorial din Romania?
Eugeniu Lisnic: Nu am vazut o crestere a IMM-urilor, cred ca piata antreprenorilor scade in Romania, nu este incurajata din toate punctele de vedere.
Wall-Street: Exista un sprijin in Romania pentru IMM-uri?
Eugeniu Lisnic: Sunt putine centre in Romania pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, insa, intr-adevar, ajuta la dezvoltarea acestora. Centrul cu care am lucrat este Pro-Energ, un incubator de afaceri din Brasov.
Incubatorul de afaceri se constituie in vederea incurajarii IMM-urilor nou infiintate si cu un istoric de functionare de maxim 2 ani. In cadrul programului de “infiintare si dezvoltare de incubatoare de afaceri in Romania” se acorda alocatii financiare nerambursabile pentru a asigura functionalitatea IMM-urilor, precum si dezvoltarea economica si sociala a zonelor propuse.
Saptamana europeana a IMM-urilor 2010 este o campanie pan-europeana care are loc in 37 de tari participante. Evenimentele sunt organizate la nivel national, regional sau local de catre organizatiile de intreprinderi, organismele abilitate sa acorde sprijin, precum si de autoritatile nationale, regionale si locale din tarile participante.
Lansata in 2009, Saptamana europeana a IMM-urilor este coordonata de catre Directia Generala Intreprinderi si Industrie a Comisiei Europene, drept una dintre masurile care implementeaza Principiul 1 din Actul privind Intreprinderile Mici pentru Europa (SBA), care stipuleaza ca „UE si statele membre trebuie sa creeze un mediu in cadrul caruia intreprinzatorii si afacerile de familie sa poata prospera si in care antreprenoriatul sa fie rasplatit”.
sursa : wall-street.ro
]]>La seminarul ce a avut loc astazi a fost prezent, pe langa autoritatile locale, cele judetene si cateva companii prahovene, si ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la Bucuresti.
Reprezentantii Camerei de Comert si Industrie Prahova considera ca expozitia permanenta din Emiratul Sharjah se va organiza cel mai pobabil din luna septembrie a acestui an.
sursa : ziarulprahova.ro
]]>Si fata de aceeasi luna din 2009, cand 1.669 societati au intrat in insolventa, in aprilie 2010 s-a inregistrat o scadere de 4%.
“Asta nu arata ca s-au terminat problemele firmelor romanesti. Nu este o reducere mare. Doar o luna de scadere nu este relevanta pentru a stabili un trend. Vom putea vedea care este tendinta abia la jumatatea anului. In plus, nu e important numarul, ci dimensiunea firmelor care au intrat in insolventa”, a declarat Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare.
Peste 40% din firmele care au intrat in insolventa in perioada ianuarie-aprilie 2010 sunt din domeniul comertului, circa 16% din industria prelucratoare, in timp ce aproape 15% au fost din sectorul constructiilor.
In 2009, numarul firmelor care au intrat in insolventa a crescut cu 25%, la 18.421, fata de nivelul de 14.724 din 2008.
”Mediul privat a suportat efectele crizei, a trebuit sa trimit acasa oameni, sa scad salariile si angajatii mei au inteles ca este criza si ca nu avem alta solutie”, spune Niculae, pentru DailyBusiness.ro. ”Am vorbim cu oamenii. Si ei sunt nemultumiti de apelurile astea la solidaritate facute de sindicate”.
 |
Anul trecut, cand noi ne luptam sa supravietuim, cei din mediul bugetar au fost solidari cu noi?A luat statul roman vreo masura sa ne ajute? Nu |  |
| Ioan Niculae, patron Interagro |
”Au preferat sa stea la adapostul salariilor nemeritate, sa stoarca mediul de afaceri si acum s-au trezit ca nu mai sunt bani. Pentru ce sa fim solidari cu ei?”, se intreaba omul de afaceri.
”Din criza nu poti iesi prin proteste”, spune si omul de afaceri Adrian Porumboiu, patronul Racova Group, unul dintre cei mai mari jucatori din agricultura si industria alimentara.
”Din pacate, de 20 de ani, ne-am obisnuit sa fim platiti chiar daca nu muncim. Stim sa ne plangem, sa facem greve, insa nu ne-am pus niciodata problema unor reforme din temelii a sectorului bugetar”, a declarat Porumboiu.
|
Am ajuns o tara de asistati social | |
| Adrian Porumboiu, presedinte Racova Group |
Oamenii de afaceri se tem ca greva generala ar putea duce la ”grecizarea” Romaniei.
”Nu sustinem pozitia Guvernului care, fara indoiala, este unul incompetent. Sa nu se inteleaga gresit. Noi spunem doar ca, indiferent de cat de incapabil este Guvernul, masurile de restructurare a sectorului bugetar trebuie luate”, afirma Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
”Ca se reduc salariile, se taie cheltuielile, acestea sunt necesare si nu pentru ca vrea Guvernul, ci pentru ca nu mai avem bani sa platim un aparat bugetar umflat peste masura”, afirma omul de afaceri.
|
Daca protestele astea degenereaza, se poate ajunge la grecizarea Romaniei | |
| Cristian Parvan, secretar general AOAR |
Ce inseamna ”grecizare”? Explica omul de afaceri Sorin Minea, directorul de la Angst si presedintele Asociatiei Romane a Carnii. ”Daca protestele se amplifica, Romania va fi privita ca un stat neguvernabil. Asta inseamna scaderea ratingului de tara, scumpirea creditelor, retragerea liniilor de finantare, disparitia investitorilor”, afirma Minea, pentru DailyBusiness.ro.
Cristian Parvan spune ca, cel putin pentru moment, nu suntem in aceasta situatie. ”Noroc cu problemele din zona euro. Caci altfel, eram in prim plan. Insa daca nu luam masuri, putem ajunge rapid in situatia Greciei si chiar mai rau pentru ca noi, nefiind in zona euro, nu cred ca o sa se inghesuie nimeni sa ne salveze”, afirma secretarul general AOAR.
Greva bugetarilor, pagube de 10 milioane de euro pe zi?
Potrivit Aliantei Confederatiilor Patronale, fiecare zi de greva generala va aduce Romaniei un prejudiciu de 10 milioane de euro. Dan Matei Agathon, purtatorul de cuvant al organizatiei, spune ca s-a ajuns la aceasta suma, punandu-se cap la cap datele primite din mai multe ramuri de activitate.
”Expertii nostri au calculat ce ar insemna sa se blocheze transportul de calatori si marfa pe CFR, pagubele generate de blocada marfurilor, intreruperea transportului in comun si altele. Este un calcul estimativ si general”, recunoaste Agathon.
”Calculul nu include efectele opriririi activitatii administratiilor financiare, primariilor, efectele colaterale generate de blocarea transportului public in capitala. Puse cap la cap, pierderile sunt, practic, mult mai dificil de calculat, spune omul de afaceri pentru DailyBusiness.ro
”Pierderile pot fi de 10 milioane cum pot fi foarte bine si de 100 de milioane pe zi”, spune Sorin Minea.
|
Pentru mine, pierdere inseamna sa imi scada vanzarile pe perioada grevei, sa se blocheze drumul si sa nu pot aduce marfa, sau, chiar mai rau, sa imi sparga magazinele | |
| Sorin Minea, director general Angst |
”E prima greva de mare amploare, este greu sa faci calcule”, afirma omul de afaceri.
”Sa faca greva (bugetarii – nr), dar sa si plateasca consecintele”, spune Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri. ”Pe termen scurt, avem noroc ca mediul de afaceri nu este conectat foarte mult la sectorul public. Asa ca nu vor fi pierderi mari in economie. Poate, dimpotriva, daca fac greva, se vor reduce din cheltuieli, de la salarii la uriasele cheltuieli de consum”, spune Parvan.
Reforma in sectorul bugetar, urgenta de gradul zero
De ce sunt atat de vehementi oamenii de afaceri in a respinge greva bugetarilor?
Cel mai elocvent raspuns il da Ioan Niculae. ”20 de ani n-au avut nicio problema. Au facut presiuni sa le creasca salariile, dar nu s-a gandit nimeni de unde vin acesti bani. ”Mediul politic si sectorul bugetar au trait intr-o complicitate, intarita periodic cu stimulente financiare, mai ales in perioadele electorale”, afirma patronul de la Interagro.
El da exemplu judetul Teleorman, acolo unde, spune el, s-a ajuns in situatia aberanta ca la 300 de firme, sa fie 700 de angajati in Finante si Garda Financiara. ”Cine face afaceri in tara asta stie ce inseamna presiunile statului”, afirma Niculae.
O problema ridicata si de Adrian Porumboiu. ”Cred ca suntem o tara unica in lume la capitolul controale. In Germania, firmele sunt controlate odata pe an. La noi vin cu zecile in fiecare luna”, spune patronul de la Racova Group.
|
Economia romaneasca nu este incurajata de stat, este terorizata | |
| Adrian Porumboiu, patron Racova Group |
”Ma intreb, de exemplu, intr-un judet de ce avem nevoie de Prefectura, Consiliu Judetean, Consilii Locale, Primarii, institutii descentralizate, autoritati si oficii? Vreau o singura autoritate de stat, un oficiu de finante si politie. Ar trebui desfiintate mii de institutii care nu fac altceva decat plimba acte si inventeaza avize”, afirma omul de afaceri.
”Economia mai palpaie din cauza mediului privat”, spune Adrian Porumboiu. ”Avem nevoie de o reforma institutionala. Altfel n-avem nicio sansa”, a declarat omul de afaceri.
Numarul salariatilor de la stat a urcat de la 800.000 acum 3 ani la nu mai putin de 1,4 milioane. Ponderea in PIB a cheltuielilor cu salariile bugetarilor a crescut cu 50% in 3 ani, pana la peste 9%.
Romania, scindata in doua: bugetari vs. privati
Declaratii oamenilor de afaceri cu privire la efectele grevei declansate astazi de sindicalistii din sectorul public nu vin decat sa intareasca perceptia ca Romania s-a scindat in doua, intre cei care lucreaza in mediul privat si cei care reprezinta statul.
Angajatii statului cu care am stat de vorba recunosc ca avem o problema cu sistemul bugetar. Si ei sunt nemultumiti de faptul ca, de cativa ani incoace, apar tot mai multi angajati, pile, cunostinte, relatii. Se infiinteaza noi posturi, se inventeaza noi atributii, apar noi servicii, iar rezultatul il simtim cu totii – birocratia din Romania a ajuns de Cartea Recordurilor.
Bugetarii se plang ca s-a ajuns in aceasta situatie din cauza managerilor incompetenti, lenesi, si a sistemului construit de asa natura incat sa alimenteze cu comenzi firmele de partid.
Bugetarii spun ca solutia reducerii salariilor angajatilor de la stat putea fi evitata daca Guvernul lua cateva masuri dure, insa care pot duce la economii de ordinul miliardelor in sistemul bugetar. Care sunt solutiile lor, puteti citi intr-o analiza DailyBusiness.ro
La placinte inainte, la razboi inapoi
Cum se va desfasura greva bugetarilor este greu de anticipat. Si asta mai cu seama ca, pana astazi, liderii sindicali s-au intrecut in declaratii contradictorii privind participarea sau nu la greva generala.
Se vor sustine examenele de bacalaureat astazi? Vor fi inchise toate ghiseele administratiei financiare? Vor fi spargatori de greva? Intrebari la care vom primi raspunsuri astazi.
Ultimele declaratii arata ca nu toti sindicalistii par a fi dispusi sa participe la greva. Unii din teama ca participarea la protest i-ar putea aduce pe listele de disponibilizari, altii pentru simplul motiv ca reducerea salariilor nu ii afecteaza. Probabil ar putea fi si cativa care inteleg ca protestele nu ar rezolva nimic.
Maine sunt programate noi proteste. Astazi vom afla daca si ceferistii vor intra in greva, daca metroul o sa circule, daca RATB-ul bucurestean va fi prezent cu masini pe trasee. Alte intrebari la care asteapta raspunsuri cel putin 1,5 milioane de bucuresteni care circula zilnic cu mijloacele de transport in comun.
“Noi am mers contra curentului si am inceput, o data cu criza, sa investim in propria retea de magazine, sub brandul Casa Rosu. Din 2009 ne-am dat seama ca lucrurile merg rau si vor merge si mai rau, asa ca trebuia sa facem ceva. Din parteneriatul de acolo aveam incasari de 300.000 lei pe an. Am deschis propriul magazin in februarie 2009 si a avut in prima zi vanzari de 300.000 lei”, povesteste Cristian Rusu. Cum a fost posibil? Nu vindea si partenerul aceeasi mobila? Ba da, dar se pare ca mult mai scump.
|
In acest moment, este extrem de important sa poti dicta pretul | |
| Cristian Rusu |
“A fost ca o desteptare si ne-a pus in miscare. In alte conditii, probabil am mai fi stat in spatele magazinelor revanzatoare”, spune Rusu.
Astfel, producatorul de mobila a inregistrat anul trecut o crestere usoara a afacerilor, la peste 20 mil. euro, fata de circa 19,5 mil. euro in 2008, pe o piata care a cazut cu circa 30%.
Primul magazin din cele planificate pentru acest an s-a deschis saptamana trecuta in Capitala, in cadrul Vitantis Shopping Center, si a inlocuit un alt magazin de mobila al unui producator autohton, Mobila Bontas.
Cum a ajuns Casa Rosu sa inlocuiasca magazinul celuilalt producator? Proprietarul Vitantis, fondul de investitii Equest, a dorit un magazin cu produse targetate mai clar, asa ca a reziliat amiabil contractul de inchiriere cu Mobila Bontas in martie anul acesta.
“Mobila Bontas avea produse foarte diversificate ca pozitionare de pret, iar vizitatorul era derutat”, spune Vlad Dragoescu, investment manager Equest.
Mobilierul din Casa Rusu este vandut la preturi de producator. Astfel, preturile pentru un set de mobilier pornesc de la 400 lei si ajung pentru cele mai complexe seturi, destinate mobilarii unor case, la maxim 3.000 lei.
Potrivit reprezentantilor companiei, “in acest moment, este extrem de important sa poti dicta pretul. Noi producem, noi transportam si daca reusim sa si vindem, vom avea succes pentru ca stim ce vrea si ce poate romanul”, spune Cristian Rusu.
“Am vandut de circa 200.000 euro in 3 zile (in magazinul din centrul Vitantis din Bucuresti – n.r.), iar clientilor nu le venea sa creada. Intrebau daca este pretul de garnitura sau pretul per piesa de mobilier”, mai spune Rusu.
Pe piata din Bucuresti, compania si-a dublat vanzarile inca din 2009, cand a inceput sa lucreze cu Dedeman, retailer al carui stoc de marfa provine in proportie de peste 80% de la producatorul roman, potrivit lui Rusu.
Pana sa inceapa sa lucreze cu Dedeman, producatorul abia atingea vanzari de 600.000-700.000 lei pe an in Capitala (circa 180.000 euro).
Compania va continua sa vanda in Capitala atat prin distribuitori, cat si prin magazinele proprii. “Avem parteneri cu care lucram foarte bine si la care nu vrem sa renuntam”, a spus Rusu.
Preturile mici si investitiile au si un revers. Marja de profit a companiei s-a injumatatit anul trecut la 8-10%, insa Rusu spune ca este o pondere buna si ca in conditiile actuale de piata, toti producatorii trebuie sa faca mobila “pentru piata de acum, nu pentru cea de acum 2 ani”.
Compania a continuat sa fie rentabila si pentru ca si-a redus la jumatate pierderile de materie prima din productie, pana la 5-6%.
In plus, pentru orice eventualitate firma are o linie de creditare de 2 mil. euro, bani neatinsi si pastrati pentru “zile negre”.
“Cat timp vom fi echilibrati, toti banii vor fi reinvestiti”, spune omul de afaceri.
Compania a inregistrat anul trecut afaceri de 20 mil. euro, din care 40% au fost acoperiti de magazinele proprii. Pentru 2010, firma se asteapta la vanzari de 22 mil. euro, in crestere cu 10%.
Compania si-a inceput activitatea in 1994 ca importator de mobila. In 2005 se realizeaza prima investitie in activitatea de productie de mobilier din pal, valoarea investitiei ajungand la 3,5 mil. euro.
In septembrie 2007 se demareaza proiectul pentru a doua fabrica de mobila, cu o capacitate de productie de 7 ori mai mare decat prima fabrica, avand o capacitate de 15.000 de garnituri de mobilier pe luna. In 2008 se finalizeaza proiectul celei de-a doua fabrici, dupa o investitie de peste 11 mil. euro.
Numarul companiilor insolvente s-a dublat in primul trimestru din 2010, pana la circa 9.800 de societati, fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit Studiului Falimentelor, realizat de Coface Romania pe baza datelor furnizate de Registrul Comertului.
“Desi ne asteptam ca trimestrul 1 al anului 2010 sa inregistreze o evolutie pozitiva comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, datele statistice arata ca inceputul de an este unul deosebit de dificil, economia situandu-se in continuare pe un trend descendent”, au spus analistii Coface.
Ei apreciaza ca ultimele date arata ca increderea consumatorilor este inca foarte scazuta.
Cresterea rapida a ratei somajului, temerile cu privire la viitoare concedieri (in special din sectorul public), creditarea restrictiva si scaderea castigurilor reale au determinat populatia sa fie mult mai reticenta in a cheltui si sa devina mult mai dornica de a economisi bani, considera analistii Coface.
Ei au mentionat ca – pe langa deteriorarea economiei ce a determinat aceasta situatie de fapt, companiile inregistrand tot mai putine resurse pentru a se proteja in fata creditorilor, – termenele foarte mari (uneori de 6 luni) pronuntate de instantele de judecata, cat si amanarile din timpul anului 2009 datorate grevei magistratilor, au contribuit la cresterea numarului de insolvente de aproape 2 ori, fata de aceeasi perioada a anului trecut cand se inregistrau 5.173 companii aflate intr-una din fazele procedurii de insolventa.
Astfel se creeaza premisele ca in 2010 se va inregistra un numar record de insolvente.
“Romania ramane in continuare in plutonul tarilor codase in ceea ce priveste reluarea cresterii economice, numarul falimentelor din primul trimestru reflectand slabiciunea si greutatile cu care se confrunta companiile romanesti. Pe fondul ineficientei gestionarii bugetului public, si sub amenintarea cresterii de taxe si impozite, economia si mediul de afaceri ar putea avea de suferit in continuare, deciziile ce vor fi luate urmand a fi determinante pentru iesirea din recesiune economica in 2010 si 2011. In functie de aceasta, volumul insolventelor va continua sa creasca, punand in continuare presiune pe rata somajului si veniturile la buget”, a declarat Cristian Ionescu, country cluster manager la Coface Romania, Bulgaria, Slovacia.
Crestere de 27% a numarului de falimente in 2009
Numarul de falimente a crescut de la 14.483 in 2008, la 18.421 in 2009, crestere de aproxmativ 27%. Primele trei sectoare din clasament, comert cu ridicata si distributie, comert cu amanuntul si constructiile reprezinta 53% din totalul al falimentelor in 2009, cu un total de 9682 de cazuri, mai arata studiul Coface.
click pentru marire
Cele mai multe falimente provind de la SRL-uri, 95%, urmate la mare distanta de SA-uri, 3%, iar restul de 2% fiind reprezentat de celelalte forme de organzare.
Primele trei sectoare de activitate isi adjudeca peste 50% din numarul de falimente
Principalele motoare ale economiei din perioada 2004-2008, comertul si constructiile, s-au prabusit in 2009, determinand o scadere a PIB-ului de 7,1%, acestea fiind si sectoarele cele mai afectate de criza si care inregistreaza cel mai mare numar de insolvente.
Desi in continuare primele trei pozitii ale clasamentului concentreaza cea mai mare parte a numarului de insolvente inregistrate in 2009, respectiv 52,5%, fata de anul precedent remarcam o scadere de 4% a ponderii acestor pozitii, de la 56,27% in 2008, dovedind generalizarea problemelor si in celelalte domenii de activitate.
Este de asteptat ca anul 2010 sa fie in continuare unul deosebit de dificil pentru jucatorii din constructii, avand in vedere ca in anul 2009 s-au eliberat 48.833 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in scadere cu 20,1% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent.
Investitiile in economia nationala au scazut cu 30% fata de cele realizate in 2008
Investitiile concretizate in lucrari de constructii noi in anul 2009, au insumat 33,371 miliarde lei, reprezentand 53,4% din total, fata de 44,9% in anul anterior. De asemenea, fondurile alocate pentru utilaje si mijloace de transport s-au ridicat la 23,352 miliarde lei, cu o pondere in total in scadere de la 46,8% in 2008 la 37,4% anul trecut.
Contractarea economica galopanta din 2009, a condus la aparitia unui numar din ce in ce mai mare de companii slabite, care au fost obligate sa gestioneze o serie de dezavantaje (scaderea cifrei de afaceri, diminuarea lichiditatilor, marirea termenelor de plata) si care cu greu au reusit sa faca fata presiunii creditorilor. In aceste conditii majoritatea industriilor au inregistrat o crestere a numarului de insolvente in 2009, comparativ cu 2008.
Cele mai afectate industrii in 2009: metalurgie, sanatate si asistenta sociala
Numarul insolventelor din industria metalurgica a inregistrat cea mai mare dinamica in 2009 (+1205%) – de la numai 38 de insolvente in 2008 la 496 in 2009. Industria metalurgica a suferit o puternica contractie – potrivit celor mai mari jucatori din domeniu, poate cea mai mare scadere a productiei din ultimii 35 de ani – in aceste conditii cresterea numarului de falimente nu mai poate fi considerata o surpriza. Avand in vedere ca acesta este un sector puternic dependent de alte industrii foarte afectate de criza – in special constructii si auto, cererea scazuta a determinat reduceri importante de productie, astfel, cele mai multe societati distribuitoare de produse metaurgice s-au confruntat cu probleme specifice perioadei de criza: lichiditati scazute, cresterea termenelor de plata, scaderea ratei de recuperare a creantelor.
Alte industrii grav afectate au fost sanatatea si asistenta sociala cu o crestere de (+147%), intermedierile financiare (+78.21%), alte activitati de servicii personale (+ 78.95%), tranzactiile imobiliare (+76,73%) si agricultura (+62.43%).
Cele mai afectate judete in 2009: Satu Mare, Arad, Sibiu, Bihor, Brasov
In 2009 nume noi au ajuns in primele pozitii ale clasamentului insolventelor – Bihor si Brasov au urcat 8 pozitii, Arad 9 iar Satu Mare 18, acesta din urma ajungand de pe pozitia 24 pe pozitia 6.
Cresteri semnificative s-au inregistrat si in Arges, Olt, si Ilfov, judete care au avansat cate 13, 12 si respectiv 10 locuri in topul insolventelor, ceea ce indica o deteriorare rapida a mediului de afaceri local in anul 2009.
O evolutie nefavorabila a inregistrat-o si judetul Sibiu care a urcat 9 pozitii ajungand pe locul 18, de asemenea Dolj, Maramures si Bistrita Nasaud au scazut cate 6 pozitii.
La celalat pol, o evolutie pozitiva a fost inregistrata de judetele Timis, Galati si Prahova care au scazut 5, 3, respectiv 7 pozitii in acest clasament.
In studiul realizat de Coface Romania au fost luate in evidenta firme care si-au deschis procedura de faliment, firme aflate in reorganizare judiciara si firme pentru care a fost inchisa procedura de faliment din lipsa de active, indiferent de anul deschiderii acestor proceduri.
Coface Romania este specializata in domeniul managementului riscului de credit si ofera servicii precum asigurari de credit comercial, informatii de credit si recuperare creante.
16 ani, la data autorizarii asociatiei familiale, precum si rudele acestora pana la gradul 4 inclusiv); starea sanatatii, dovedita cu certificat medical eliberat in conditiile prevazute de lege, trebuie sa le permita desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia; sa aiba calificarea necesara si pregatire profesionala/experienta profesionala pentru desfasurarea activitatii comerciale pentru care se solicita autorizatia; indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii contra incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si a serviciilor; sa nu fi fost condamnate prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea infractiunii prevazute de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal.
Autorizatia pentru infiintarea si functionarea de asociatii familiale se elibereaza, la cerere, de catre primarii comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucuresti, pe a caror raza teritoriala isi au domiciliul persoanele fizice. Daca membrii asociatiei familiale au domiciliul in Bucuresti, dar in sectoare diferite, competenta de eliberare a autorizatiei apartine primarului sectorului pe a carui raza teritoriala isi are domiciliul persoana din initiativa careia se infiinteaza asociatia familiala.
Persoana fizica sau reprezentantul asociatiei familiale va depune la registratura primariei unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza teritoriala isi are domiciliul o documentatie care va cuprinde: cererea-tip, semnata de toti membrii asociatiei familiale; rezervarea denumirii la registrul oficiului comertului; cazierele judiciare ale fiecarui membru al asociatiei familiale; copiile actelor de identitate ale membrilor asociatiei familiale; certificatele medicale privind starea sanatatii fiecarui membru al asociatiei familiale, care sa le permita desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia, in original; declaratia-tip pe proprie raspundere ca indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii contra incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata; copii de pe documentele care atesta pregatirea/experienta profesionala a membrilor asociatiei familiale.
“Angajatii nu trebuie sa mai fi lucrat in ultimele sase luni cu firma in cauza, pentru a se evita concedierile abuzive si reincadrarea persoanelor in conditiile programului”, a spus Boc.
Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale nu va fi insa acordata firmelor care in ultimul an au mai avut raporturi de munca incheiate cu aceste persoane si nici angajatorilor care ocupa astfel posturile vacantate in ultimul an dupa concedierea unor salariati.
Prin notiunea de contributii de asigurari sociale se intelege cea de asigurari sociale, de asigurari pentru somaj, de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, inclusiv contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorate de angajatori.