1. Evolutia demografica

Economia mondiala se schimba dramatic si nu pe fondul influentei pietelor emergente, ci din cauza faptului ca modelul economic din ultimele decenii si-a atins limitele, odata cu startul crizei financiare din 2008. Astfel, cea mai mare parte a regulilor care au guvernat economia trebuie regandite, in functie de conditiile curente.

Potrivit raportului, ultimul ciclu economic, care s-a desfasurat intre mijlocul anilor 1980 si mijlocul anilor 2000, a fost caracterizat de dezvoltarea puternica a economiei neoliberale bazate pe oferta, in timp ce trendul caracteristic al urmatoarei ere va fi probabil dictat de stimularea cererii, in scopul dezvoltarii mai multor metode de a gestiona resursele rare pentru a asigura disponibilitatea lor si generatiilor viitoare.

Acelasi studiu apreciaza ca daca la sfarsitul anilor 1970 lumea industrializata a inceput sa caute forta de munca ieftina in Asia, acum boom-ul economic din aceasta regiune afecteaza intregul glob, intr-un mod care va conduce la o noua competitie pentru resurse.

1980: O forta de munca globala de 2 miliarde de persoane

Analizand evolutia demografica si influenta sa asupra echilibrului dintre cerere si oferta putem intelege care au fost caracteristicile ultimului ciclu economic. Statistic, intre 1980 si 2010, populatia a crescut cu 2,5 miliarde de persoane, de la 4,4 miliarde la 6,9 miliarde, insa diferentiat pe grupe de varsta (vezi grafic).

2011: O forta de munca la nivel mondial de peste 4 miliarde, cea mai mare parte din Asia (fara Japonia).

De asemenea, potrivit graficului din dreapta, se observa o crestere exceptionala a numarului de adulti din categoria activa pe piata fortei de munca de la 2,6 miliarde in 1980 la 4,5 miliarde in 2010. Doua treimi din sporul populatiei apte de munca (15-64 de ani) a venit din Asia (fara Japonia) – reprezentand o schimbare uriasa in piata fortei de munca si a cererii.

---

2. Propensiunea spre consum

1980: 1 miliard de oameni sustineau 3/4 din consumul global. Resursele naturale au fost din belsug, iar preturile materiilor prime erau reduse.

Disparuta din peisajul economic in ultimele decenii, lipsa resurselor disponibile revine pe scena internationala, odata cu sporul populatiei si tinde a crea un mediu economic si politic din ce in ce mai instabil, in contextul in care competitia pentru resurse disponibile devine tot mai acuta.

Avand in vedere acest scenariu, o consecinta directa si inveitabila o vor reprezenta cresterile structurale in pretul meteriilor prime, ca urmare a deficitului cronic de resurse anticipat in urmatorii ani, indiferent ca vorbim de resurse industriale, energie sau agricultura.

2011: Pietele emergente au devenit principalul centru de consum. Resursele sunt tot mai rare, iar preturile materiilor prime cresc.

---

3. Ciclurile economice

1980: Cicluri economice lungi, cu inflatie redusa

Avand in vedere ca orice perioada sustinuta de expansiune ar putea rula odata cu trecerea timpului intr-un numar tot mai mare de constrangeri fizice, durata unui ciclurilor economice este susceptibila de a deveni semnificativ mai scurta. Cu toate acestea, o ciclitate mai mare nu inseamna ca ciclurile vor fi mai lipsite de evolutii pronuntate.

Dimpotriva, avand in vedere factorii dinamici care stau la baza cresterii cererii, fazele de crestere a ciclurilor scurte sunt susceptibile de a fi deosebit de pronuntate declansand modificari continue de pret, care ar putea actiona ca un stabilizator automat. Evolutia preturilor la materiile prime vor reprezenta un punct cheie in ciclurile economice din perioada urmatoare, la fel ca si masa monetara.

Ca urmare, o evolutie ascendenta a ratei inflatiei la nivel global este de asemenea asteptata. Declinul competitiei, care a fost deja declansat de socurile asimetrice ale cererii, reprezinta cel mai eficient catalizator pentru proliferarea volatilitatea preturilor la nivel global. Acest lucru a fost deja evidentiat de cresterea rapida pe scara larga a preturilor la bunurile industriale finale.

2011: Cicluri scurte, volatile si preturi in crestere

---

4. Risc si incertitudine

1980: Apetit pentru risc si piete stabile.

Pentru investitori, o serie de cicluri scurte si volatile se traduce deseori prin instabilitate si risc. Aceste caracteristici sunt, in general, o veste proasta pentru investitii, cum riscul va trebui asumat intr-un context de penurie de resurse.

Aceasta observatie ridica semne de intrebare asupra dezvoltarii viitoare a ofertei de marfuri, in ciuda cererii tot mai mari, avand in vedere ca economisirea privata se reduce ca urmare a procesului de imbatranire a populatiei in tarile bogate. De asemenea, acest lucru este de natura sa conduca la o penurie in lantul de aprovizionare si la o crestere proportionala a costurilor de capital.

De asemena, incetinirea ritmului de crestere a productivitatii, care a fost observata in tarile dezvoltate de aproape un deceniu, acum pare sa continue si sa se raspandeasca in tarile nou industrializate.

2011: Apetit scazut pentru risc, inflatie, ciclurile scurte si piete volatile.

---

5. Sfarsitul economiei neoliberale

1980: Liberalizarea comertului la nivel global, finante fara frontiere.

Pe baza deficitului de resurse s-ar putea deschide calea spre noi reglementari in comertul international, astfel cum a fost observat deja la restrictiile privind comertul de materii prime, recent impuse de o serie de tari.

O crestere a tensiunilor de pe piata materiilor prime si o diminuare a ofertei de capital va creste considerabil tentatia guvernelor sa devina tot mai implicate in gestionarea resurselor.

In timp ce inter-dependenta reduce riscul unei reveniri la protectionism pe scara larga, se arata in studiul Societe Generale, o regionalizare a comertului, pare foarte probabila. De aceea, evolutiile in guvernarea globala vor fi vitale, ceea ce inseamna ca un cadru de reglementare stabil trebuie adoptat intr-un numar tot mai mare de domenii economice si financiare.

2011: Interventia guvernului in economie – protectionism.

---

6. Care sunt noile oportunitati economice?

1. Asia si Africa vor constitui noi oportunitati de dezvoltare.

2. Situatia economica globala va stimula inovatia in sectoarele de energie si tehnologie.

3. Schimbarile din regiunile in curs de dezvoltare si inflatia sunt singurul lucru care poate salva lumea industrializata de la stagnare economica.

SURSA . wall-street.ro

Domeniul financiar-bancar si cel telecom sunt segmentele care au atras cele mai mari tranzactii de business-uri in ultimii 20 de ani, insa in top 10 cele mai mari tranzactii s-au strecurat si imobiliarele, dar si domeniul energiei.
6 din cele mai mari 10 vanzari de afaceri din Romania au fost in domeniul financiar-bancar si telecom, potrivit topului DailyBusiness.ro. Pentru acest top, au fost luate in calcul atat preluarile de business-uri private, cat si privatizarile. In cazul privatizarilor, nu s-au calculat si sumele pe care cumparatorii erau obligati sa le investeasca ulterior in afacere.

1. Erste a platit 3,75 mld. euro pentru achizitia BCR

In decembrie 2005 grupul financiar austriac Erste Bank a castigat finala competitiei pentru preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR). Erste a platit peste 3,75 miliarde euro pentru pachetul de 61,88% din actiunile BCR.

Preluarea a stabilit mai multe recorduri. In primul rand, este cea mai mare tranzactie de pe plan local. In plus, pentru finantarea achizitiei, Erste a derulat cea mai mare tranzactie de pe piata de capital din Austria, realizand o emisiune de actiuni cu un volum total de 2,65 miliarde euro.

Tranzactia a adus castiguri substantiale si institutiilor financiare care au intrat anterior in actionariatul BCR si si-au vandut participatiile in momentul provatizarii. Astfel, International Finance Corporation (IFC) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si-au vandut pachetul de 25% din actiuni de la BCR pentru circa 1,5 miliarde euro, suma de 8 ori mai mare decat cele 222 milioane dolari cu care au achizitionat pachetul respectiv in 2003.

Statul roman a luat peste 2,2 miliarde euro pentru pachetul de aproape 37% din actiunile BCR.

Presedintele Erste Bank, Andreas Treichl declara in decembrie 2006 ca a modificat tintele de profitabilitate pentru Romania.

Andreas Treichl spunea la aceea data ca vrea de la BCR un profit de 250 de milioane de euro anual pana in 2009 inclusiv, rezultat dupa taxare, cu toate investitiile incluse. In 2009, profitul net al BCR s-a apropiat de tintele propuse, astfel ca grupul bancar inregistra pe plan local 200 milioane euro profit net. In 2010 insa, profitul net a scazut la cel mai jos nivel de la privatizare, doar circa 110 milioane euro.

2. Vodafone a preluat pachetul majoritar din Mobifon cu 2,5 mld. dolari

Tot in 2005, dar in primavara, Vodafone prelua pachetul majoritar la Mobifon pentru o suma estimata la 2,5 miliarde dolari.

Compania telecom britanica a cumparat la aceea data actiunile detinute de canadienii TIW la Mobifon, dar si la Oskar Mobil din Cehia, pentru o suma totala de 3,5 miliarde dolari.

Vodafone detinea deja 20,1% la Mobifon si a mai cumparat inca 79%, in 2005, iar apoi a luat si ultimul pachet de 0,9% de la omul de afaceri George Copos.

In 2006 omul de afaceri George Copos si-a vandut cu peste 20 milioane dolari participatia de sub 1% din Mobifon. Dupa vanzare, Copos spunea ca a vandut la momentul oportun.

Dupa 4 ani, insa, perspectiva asupra iesirii din actionariatul Mobifon s-a schimbat. Intr-un interviu acordat zf.ro la finalul anului trecut omul de afaceri spunea ca a facut “o mare greseala” cand a vandut pachetul de actiuni de 9,6% la MobiFon, care i-ar fi adus “milioane de euro anual ca dividende”.

“Daca nu vindeam, acum eram in Maldive si nu faceam nimic, nici paine, nici electronice, nimic”, a declarat Copos.

3. Patriciu vinde Rompetrol pentru mai bine de 1 mld. euro

Cea de-a treia tranzactie de peste 1 miliard de euro a avut loc in 2007, cand Dinu Patriciu a vandut 75% din Rompetrol catre KazMunaiGaz, pentru 1,6 miliarde euro.

Ulterior, in 2009, Patriciu a mai vandut kazacilor inca 25% din Rompetrol.

El a preluat Rompetrol Rafinare in 2000 cu circa 50 milioane dolari. Contractul de privatizarea al combinatului Petromidia Navodari a avut o valoare totala de 615 milioane dolari (incluzand datoriile si investitiile ulterioare).

“Tranzactia a urmarit asigurarea competitivitatii vitoare a companiei si acces la investitii”, a declarat la aceea data Patriciu, citat de Mediafax. Ce investitii s-au anuntat in companie de atunci? KazMunaiGaz va finaliza in acest an programul de updatare si de extindere a rafinariei Petromidia (program total estimat la 358 de milioane de dolari), a spus, recent, un oficial al companiei kazahe.

4. OMV preia 33% din Petrom cu aproape 670 milioane dolari

In 2004, statul roman a vandut o treime din Petrom companiei austriece OMV. Aceasta a achitat 669 milioane dolari, ca pret. Ulterior, OMV a efectuat o majorare de capital de peste 800 milioane dolari.

In 2004, Wolfgang Ruttenstorfer, presedinte si director general al OMV, declara dupa semnarea actelor de privatizare ca “pe termen scurt sau mediu va trebui sa pregatim Petrom pentru a face fata concurentei si sa eficientizam activitatea companiei. Pe termen lung, Petrom trebuie sa devina o companie de frunte in aceasta zona si o societate puternica de rafinare si prospectiuni petroliere”.

Din 2005 compania a disponibilizat peste 20.000 de angajati, iar in 2010, a inregistrat cel mai mare profit de la privatizare.

Petrom a reusit in 2010 cel mai bun rezultat financiar din istoria post-privatizare a companiei. In timp ce economia a resimtit din plin recesiunea, austriecii de la OMV, proprietarii companiei, au reusit sa realizeze un profit de 2,6 ori mai mare decat in 2009. Cum au reusit performanta? Au extras petrol ieftin romanesc si l-au vandut la preturi occidentale.

Cea mai grea decizie manageriala din ultimii ani a fost progamul de disponibilizare a angajatilor implementat de companie dupa privatizare, a declarat Mariana Gheorghe, directorul executiv al Petrom, a spus ca. “Ramane cosmarul noptilor mele si va reveni acest cosmar pentru ca programul inca nu s-a incheiat”, a spus Gheorghe pentru DailyBusiness.ro, in cadrul unei conferinte organizate de Centrul de Dezvoltare Manageriala.

5.OTE a preluat controlul Romtelecom cu 700 mil. dolari

OTE a devenit actionar la Romtelecom in 1998, cand a preluat 35% din actiuni pentru 674 milioane dolari. In 2003, grupul elen si-a majorat participatia la 54% din actiuni, dupa ce a platit 31 milioane dolari si a realizat o emisiune de peste 7,7 milioane actiuni in valoare de 242,6 milioane dolari.

Ca si Petrom, Romtelecom a initiat un plan de disponibilizari dupa privatizare. In acest an compania va disponibiliza intre 1.000 si 1.400 de angajati in acest an, potrivit unor informatii aparute la inceputul anului pe Mediafax.

Operatorul controlat de OTE a cumparat activele si contractele incheiate cu beneficiarii serviciului de televiziune AKTA Satelit de la Digital Cable Systems (DCS), Tot in martie Romtelecom a semnat cu DTH Television Group contractul pentru preluarea activelor si a bazei de clienti Boom TV.

Romtelecom a efectuat si in 2010 mai multe tranzactii, prin NextGen Communication. In total Romtelecom a preluat peste 10 firme anul trecut.

6. France Telecom a cumparat 23,36% din Orange Romania cu peste 400 mil. euro.

Operatorul francez France Telecom isi majora in 2005 participatia la Orange Romania pana la 96%, odata cu achizitia a 23% din actiuni de la un grup de investitori condus de AIG New Europe Fund.

Actionarii Orange de la inceputul anilor 2000 se gandeau sa listeze operatorul telecom pe bursa.

“La inceputul anilor 2000, ne gandeam sa aducem Orange pe Bursa, insa France Telecom a fost dispusa sa ne plateasca un multiplicator satisfacator pentru a prelua pachetul majoritar, astfel ca am ales sa vindem participatia in afara pietei de capital”, a spus anterior, pentru ZF, Jacek Siwicki, presedintele Enterprise Investors, un fond de investitii care detinea o parte din MobilRom.

7.Enel a cumparat 50% din Electrica Muntenia Sud cu 395 mil. euro

In 2007, compania italiana Enel a finalizat achizitia a 50% din Electrica Muntenia Sud cu 395 milioane de euro.

Compania a ajuns sa detina aproape 70% din Electrica Muntenia Sud printr-o majorare de capital de peste 400 milioane euro. Per total, contractul a depasit 800 milioane euro, fiind cea mai mare suma platita pentru o distributie de electricitate din estul Europei.

Oficialii Enel au declarat in 2006 ca au lucrat cu o echipa de 50 de persoane in procesul de privatizare al companiei.

8.Groupama a platit 350 mil. euro pentru Asiban

Grupul francez de asigurari Groupama a cumparat, in 2008, Asiban cu 350 milioane euro de la BRD-Groupe Societe Generale, Casa de Economii si Consemnatiuni, Banca Transilvania si Banca Comerciala Romana.

Grupama a cumparat in 2007 si BT asigurari pentru circa 90 milioane euro. Compania a mai cumparat si Otp Garancia, iar in 2009 cele 3 firme au fuzionat sub brandul Groupama Aigurari.

Achizitia Asiban este cea mai mare tranzactie de pe piata locala de asigurari.

9.Deutsche Bank preia Upgroud Estates cu 340 mil. euro

RREEF Real Estate a cumparate Upground Estates cu 340 milioane euro in 2008, fiind cea mai mare tranzactie de pe piata imobiliara locala.

In mai 2008, RREEF Real Estate, parte a grupului german Deutsche Bank a achizitionat cu 340 milioane de euro un proiectul imobiliar Upgorund, dezvoltat de un grup de oameni de afaceri din Grecia si Marea Britanie. administratorul vanzatorului este Ioannis Papalekas, omul de afaceri care a dezvoltat si City Mall.

10.UPC cumpara Astral cu aproape 340 milioane euro

Prin subsidiara sa europeana, UPC Broadband, Liberty Global a achizitionat 100% din actiunile companiei Astral Telecom. Tranzactia a fost incheiata contra sumei de 407 milioane dolari (339 milioane euro).

Actionarii Astral erau Cresianco Limited – 34,35%, Dixon Investments Overseas Limited – 25,69%, Bridgecom Holdings Limited – 6,16%, Wordfield Limited – 7,16% si Dealgate Trading Limited – 1,61%, precum si de mai multe persoane fizice printre care si Horia Ciorcila.

Printre cele mai mari vanzari se numara si achizitia Terapia Cluj de catre Ranbaxy pentru mai bine de 320 milioane euro, tranzactionarea Tiriac Banc catre Unicredit pentru 240 milioane euro, preluarea Zapp de catre OTE cu peste 200 milioane euro sau vanzarea BRD si Plus Discount, cu cate 200 milioane euro.

O tranzactie importanta este si preluarea operatiunilor ABInbev din regiune de catre CVC Capital cu 1,5 miliarde euro. Operatiunile din Romania au fost evaluate la 300 milioane euro.

Privatizarea Dacia sau Automobile Craiova sunt alte doua vanzari importante, dar pentru care s-au platit sub 100 milioane euro, dar care au presupus investitii ulterioare substantiale.

Ce tranzactii ar putea sa marcheze urmatoarea perioada

Statul vrea sa-si vanda restul participatiei la Romtelecom. Pretul este estimat la 1 miliard euro.

OTE evalueaza si pachetul de actiuni pe care statul inca il mai detine la Romtelecom, iar in mai 2011 va prezenta o oferta, au spus recent oficialii ministerului telecomunicatiilor recent.

In noiembrie 2010, ministrul Vreme a declarat ca evalueaza la un miliard de euro pachetul de actiuni detinut de stat la Romtelecom.

Statul vrea sa mai vanda inca 9,8% din Petrom

Statul roman intentioneaza sa vanda inca un pachet de 9,84% din actiunile detinute la Petrom, pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Pentru aceasta, a fost selectat ca intermediar consortiul condus de banca rusa de investitii, Renaissance.

OMV, actionarul majoritar al Petrom, a anuntat ca nu va participa la oferta secundara de vanzare a actiunilor statului.

Valoarea tranzactiei este evaluata la peste 500 milioane de euro.

sursa . dailybusiness.ro

Internetul inca se lupta sa isi revina dupa ce un tanar a pus pe butuci trei site-uri din SUA, extrem de populare, pe care se juca poker. Fondatorii acestora au fost arestati de FBI, cu ajutorul acestui australian, considerat un geniu in afaceri.

Pokerul de pe internet a primit o lovitura serioasa in Statele Unite, dupa actiunea FBI din “vinerea neagra”, cand 11 membri cu functii de conducere ai unor site-uri, directori si co-fondatori, au fost arestati de autoritatile federale, potrivit cotidianului Courier Mail.

De asemenea, federalii americani au inghetat aproximativ 76 de conturi bancare din 14 tari, care aveau legaturi cu persoanele arestate. Nu in ultimul rand, FBI a a inchis cinci site-uri care erau folosite de trei companii pentru a gazdui jocurile de poker.

Nu se spune care este cifra exacta cu care au fost pagubite autoritatile americane, insa presa afirma ca marile companii de poker au pacalit bancile din SUA cu “miliarde” de dolari. Jurnalistii de la Sydney Morning Herald sustin ca autoritatile incearca sa recupereze de la aceste companii suma de 3 miliarde de dolari. Ce inseamna aceasta suma in Romania? Spre comparatie, bugetul ministerului culturii pe 2011 este de 254 de milioane de dolari, in timp ce bugetul ministerului sanatatii este de 1miliard 500 de milioane de dolari.

Toata aceasta actiune se presupune ca a fost coordonata de un magnat australian al afacerilor online.

In prezent, industria online de poker din Australia incearca sa-si convinga publicul ca nu exista niciun risc daca isi vor juca banii pe internet. Este vorba de site-urile PokerStars, Full Tilt Poker si Absolute Poker, ai caror sefi au ajuns dupa gratii, cu ajutorul FBI, fiind acuzati de spalare de bani.

Din acest motiv, jucatorii americani de pe internet se tem ca pokerul va disparea din mediul online al SUA, mai ales ca pariurile sunt interzise inca din 2006. Solutia unor companii precum PokerStars a fost sa se mute pe un nou domeniu, pokerstars.eu si sa scape de bratul lung al legii din SUA.

Si, pentru toate acestea, este de vina un singur om.

De unde a pornit toata povestea

Australianul Daniel Tzvetkoff este descris ca un baiat-minune, un geniu, care la 13 ani si-a facut prima afacere. In 2008, el “valora” aproximativ 80 de milioane de dolari.

Tzvetkoff  a creat site-urile Full Tilt Poker si Poker Stars, transformandu-le in site-uri de milioane de dolari. Castigul lui era de aproape 150.000 de dolari pe zi, insa a devenit lacom si a inceput sa fure din banii companiilor de poker de pe internet.

A fost dat in judecata, fiind acuzat ca a furat peste 100 de milioane de dolari de la ceilalti co-proprietari ai site-urilor. Tzvetkoff a fost arestat in Las Vegas, in aprilie 2010, fiind acuzat de spalare de bani in cazul unei sume de 540 de milioane de dolari, frauda si frauda pe internet. Pedeapsa pe care risca sa o primeasca: 75 de ani in inchisoare.

Pentru ca este cetatean australian, si are si foarte multi bani, i s-a interzis eliberarea conditionata. Insa, dupa o intalnire “secreta” cu procurorii, a iesit “imediat” din inchisoare. Iar acum, cei care l-au dat in judecata suporta consecintele.

Daniel Tzvetkoff cunoaste operatiunile care se fac pe aceste site-uri de poker pe dinafara, si se afla in situatia in care poate sa dea informatii avocatilor americani, care pot ingropa acele site-uri. Potrivit publicatiei Sydney Morning Herald, toti cei care au fost inchisi acum risca pedeapsa cu inchisoarea pe o perioada de 30 de ani.

sursa . stirileprotv.ro

Misiunea
Existenta unei misiuni este foarte importanta. Ea trebuie sa inspire incredere celui care o citeste/afla si sa arate de ce firma a urmat un anumit drum (dezvoltare) pana in acel moment, de ce si-a propus sa faca anumite lucruri in viitor. De exemplu, de ce a ales ca pe viitor sa dezvolte un anumit sortiment de produse, si nu altele.

Obiectivul
Obiectivele sunt tinte concrete pe care firma isi propune sa le atinga intr-un termen mediu sau scurt. Spre deosebire de misiune, un obiectiv trebuie sa fie de tip SMART.

Adica, el trebuie sa fie simultan:

Specific
Masurabil
Adecvat temporar
Realistic
Tangibil

Locul de desfasurare
Locul de desfasurare a unei afaceri nu este obligatoriu sa fie si locul unde isi are firma sediul social. Nici macar nu este obligatoriu ca locul de desfasurare a afacerii sa fie locul unde firma are o filiala sau un punct de lucru declarat. Cand mentionati intr-un plan de afaceri locul de desfasurare a activitatilor trebuie sa dati detalii si despre cum veti avea acces la locul respectiv (o sa fie pus la dispozitie gratuit de proprietar, o sa fie inchiriat, cumparat).

Managementul
Managementul afacerii reprezinta setul de resurse umane si instrumente ce vor fi folosite pentru conducerea afacerii.

Componenta de resurse umane inseamna de fapt partea de conducere (de decizie) din organigrama afacerii respective (directori, sefi de departamente, coordonatori de proiect, coordonatori de activitati).

In cazul in care structura organizationala este destul de mare, intr-un plan de afaceri putem sa ne oprim in descrierea echipei manageriale dupa a doua treapta ierarhica, de sus in jos, pornind de la Directorul General (sau de la pozitia cea mai inalta in firma).

De cele mai multe ori, la S.R.L.-uri patronii au un rol activ in managementul afacerii. In aceste cazuri, pentru a crea o imagine corecta trebuie sa mentionati rolul si gradul de implicare al patronilor.

Managementul firmei va fi asigurat de unul dintre asociatii societatii care acopera si pozitia de administrator al firmei. Pentru implementarea planului operational va fi angajat un Director Executiv, cu experienta de minimum 7 ani intr-o pozitie de conducere similara.

Modelul de afacere
In cazul in care afacerea respectiva se poate desfasura folosind mai multe modele teoretice, intr-un plan de afaceri trebuie mentionat ce model a fost ales si de ce.

De asemenea, tot aici trebuie sa faceti o descriere a genului de afacere la care v-ati gandit, in cazul in care exista o anumita tipologie sau teorie cunoscuta de publicul larg sau de mediile de specialisti.

Produse/servicii oferite
Acesta este unul din punctele-cheie ale afacerii sau activitatii pe care vreti sa o descrieti. Produsele si serviciile pe care le oferiti sunt instrumentele prin care incercati sa va atingeti obiectivele propuse. Ele reprezinta partea cea mai �vazuta” a afacerii dvs. in aceasta sectiune trebuie sa dati cat mai multe detalii despre produsele si serviciile pe care vreti sa le oferiti.

Este esential sa mentionati:

Ce deosebeste produsele sau serviciile dvs. de cele similare existente pe piata in acel moment astfel incat clientul sa cumpere de la dvs., si nu de la concurenta.

Care sunt principalele caracteristici tehnice ale ofertei dvs., cum se armonizeaza ele cu legislatia in vigoare (sau care putem preconiza ca o sa fie adoptata, cum e de exemplu legislatia Uniunii Europene) si care este legatura intre produsul sau serviciul dvs. si ultimele tendinte sau dezvoltari in plan international.

Clientii (sau grupul-tinta) si concurenta
Aici trebuie descrisa relatia dvs. cu lumea externa firmei, precum si contextul, in sens mai larg, in care veti actiona.

1. Clientii (sau grupul-tinta)
Clientii sau grupul-tinta sunt cei carora va adresati produsele si serviciile. Existenta sau inexistenta lor defineste succesul sau insuccesul afacerii dvs. Din aceasta cauza, ei nu trebuie vazuti ca ceva exterior firmei, ci ca pe o valoare (un activ) pe care firma o are la un anumit moment dat. Clientii trebuie identificati, caracterizati. Este necesar sa identificati nevoile pe care le au si sa ii clasificati in functie de aceste nevoi.

Cele mai folosite criterii de clasificare a clientilor unei firme sunt:
- varsta;
- statutul social;
- componenta familiei (numarul de membri, numarul de copii, varsta acestora);
- veniturile lunare pe care le au;
- locul de resedinta (localitate sau cartier sau strada);
- locul de munca;
- obiceiurile;
- produse consumate;
- criteriul geografic (tara de resedinta, regiunea).

2. Concurenta
Concurenta trebuie vazuta ca un rau necesar. Daca nu ar exista concurenta, lumea s-ar dezvolta mult mai incet. Concurentii sunt cei care stau tot timpul cu ochii pe dvs., va pandesc greselile.

In permanenta trebuie sa urmariti ce aduc nou si ce schimbari fac concurentii firmei dvs. si sa incercati sa prevedeti toate acestea si sa le luati in calcul. De aceea, intr-un plan de afaceri trebuie sa aratati ca v-ati preocupat si va veti preocupa in continuare de aceasta problema.

Concurenta poate fi impartita in doua categorii:

- concurenta directa, constituita din cei care ofera acelasi produs ca si noi si se adreseaza (sau se pot adresa) acelorasi clienti.

- concurenta indirecta, constituita din cei care ofera produse sau servicii similare cu cele pe care vrem noi sa le oferim, dar care rezolva aceeasi problema sau se adreseaza acelorasi nevoi.

3. Furnizorii
Furnizorii trebuie sa fie partenerii dvs. de nadejde, cei pe care va puteti baza atunci cand aveti nevoie.

Calitatea produselor si serviciilor oferite de dvs. depinde in mod esential de calitatea furnizorilor pe care ii aveti si a produselor pe care le luati de la ei.

Foarte important sa aratati cum o sa va alegeti furnizorii, care sunt criteriile de selectie (si nu uitati ca aceste criterii nu trebuie sa fie doar de ordin financiar), cum veti monitoriza si evalua relatia cu acestia.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, el are un MBA in cadrul Escuela Europea de Negocios (EEN), Salamanca, Spania.

In opinia sa, de consultanta in management din Romania nu a atins inca stadiul de maturitate, iar din punct de vedere al cosolidarii ofertei dinamica competitiva este destul de accentuata. Totusi, crede Andrei Cretu, clientii romani sunt deosebit de exigenti, asteptandu-se la recomandari concrete cu un impact clar, cuantificabil. “Vedem astfel o tendinta de a se pune foarte mare accent pe competentele operationale si de implementare ale consultantilor. Nu este suficienta o strategie frumos creionata, ci si o implementare reusita a acesteia”.

El se asteapta in continuare la un 2011 intens, in ascensiune fata de perioada precedenta din punct de vedere al volumului cererii, dar si al competitivitatii si cerintelor.

Totusi, vestile bune vin in doze mici. “Spun asta pentru ca am primit mai multe semnale imbucuratoare de la companii individuale. Fie ca se refera la stabilizarea cifrei de afaceri, la reusita unui process de restructurare cu un impact pozitiv in profitabilitate, la gandirea unei strategii de lansare pe o noua piata sau dezvoltarea unor produse care sa atace noi segmente, aceste vesti ne dovedesc ca pulsul mediului de afaceri romanesc incepe sa se stabilizeze”, afirma Andrei Cretu.

PricewaterhouseCoopers a anuntat recent numirea a doi noi parteneri in cadrul departamentului de consultanta pentru afaceri, Andrej Vizjak si Bogdan Belciu, care au lucrat, de asemenea, in cadrul A.T. Kearney.

sursa.wall-street.ro

Primii loviți de problemele financiare ale lui Sorin Ovidiu Vântu au fost angajații săi din trustul media Realitatea-Cațavencu, care vreme de câteva luni nu şi-au primit salariile la timp. Ca să evite plecarea în masă a jurnaliştilor, Vântu a încheiat un parteneriat de afaceri cu patronul Asesoft, Sebastian Ghiță. Acesta s-a angajat că va investi 75 de milioane de euro în trust în următorii cinci ani şi a venit cu suficiente lichidități pentru a plăti salariile angajaților.

Amânaţi de pe o zi pe alta

Situația se prezintă însă altfel pentru bodyguarzii afaceristului. O parte dintre ei nu şi-au mai primit salariile de trei luni. Primii care au ales să îşi dea demisia au fost angajații care asigurau paza într-una dintre clădirile de birouri ale acestuia, situată pe bulevardul I.C Brătianu, din Capitală. “Au plecat toți bodyguarzii care erau acolo. Chiar dacă le părea rău că nu mai lucrează pentru Vîntu, nu au mai putut să rămână, pentru că aveau familii de întreținut. Nu-şi mai primiseră banii de vreo trei luni. Li se tot spunea ba că mâine, ba poimâine, ba săptămâna viitoare, până s-au săturat să tot aştepte şi au plecat”, ne-au declarat surse din anturajul lui Vîntu. Se mai zvoneşte că, din acelaşi motiv, au demisionat şi câțiva dintre bodyguarzii care păzeau locuința omului de afaceri de pe strada Paris, din Bucureşti

Unitatea de productie, care va suporta investitii totale de circa cinci milioane de euro, va fi construita pe terenul fabricii de mortare uscate Adeplast din Ploiesti. Constructia urmeaza sa fie inaugurata la sfarsitul verii.

Contact de Wall-Street.ro, omul de afaceri nu a dorit comenteze pe marginea informatiei.In prezent, Adeplast detine doua fabrici pe piata locala, la Ploiesti si Oradea, care produc mortare uscate si vopsea.La sfarsitul lui 2009, antreprenorul anunta ca isi propune o listare dubla, atat la Sibiu, cat si la Varsovia, in vederea acumularii de fonduri necesare pentru constructia unei noi fabrici de mortare uscate, in zona Moldovei, care sa-i permita companiei sa atace si pietele din jurul Romaniei.Barbut declara la inceputul lunii februarie, intr-un interviu acordat Wall-Street.ro, ca a blocat planurile de listare pe cele doua piete de capital.

“In prezent, nu cred ca o listare la bursa din Sibiu sau la cea din Polonia ar corespunde strategiei noastre. Sunt un tip perseverent si niciodata nu renunt la ideile mele pana cand nu mi le indeplinesc”, spunea Marcel Barbut.

Grupul austriac este prezent si pe piata locala, prin intermediul firmei Hirsch Porozell SRL. In 2006 a inaugurat o unitate de productie de polistiren, localizata in judetul Cluj.Prin intermediul fabricii de polistiren de la Ploiesti, Adeplast va putea livra toate materialele necesare termoizolarii locuintelor, respectiv mortare, polistiren si vopsea.

Compania a inregistrat o cifra de afaceri de 126,7 milioane de lei (30 mil. euro) anul trecut, in crestere cu 11,5 fata de 2009. Totodata, producatorul de materiale de constructii a realizat un profit net de 13 milioane de lei (3,1 mil. euro), de peste doua ori mai mare decat rezultatul de 5,8 milioane de lei (1,4 mil. euro) din 2009.

AdePlast a fost infiintata in 1994 la Oradea. Capacitatea de productie a celor unitatilor din Oradea si Ploiesti este de 700.000 de tone de mortare anual, respectiv 80.000 de tone de vopsea, tencuieli decorative si adezivi speciali in stare umeda.Printre cei mai importanti competitori de pe piata locala de mortare se numara companii precum Henkel, Baumit, Saint-Gobain Weber, Euro MGA, Baumix si Duraziv.

sursa.wall-street.ro

Petru Vaduva a fost sportiv de performanta si pasionat de biologie moleculara si a ajuns sa conduca investitii pe tot globul pana a ajuns la conducerea afacerilor lui Tiriac din Romania.

Cand vine vorba de crize financiare internationale, Petru Vaduva pare ca nu a pierdut niciuna in ultimii 16 ani. “In 1994, la inceputul carierei, m-a prins criza din Mexic la Bear Stearns, unde eram senior analist pentru bancile din America Latina. Tocmai ma angajasem, toata lumea era in vacanta si m-au lasat pe mine sa ma ocup de firma in timpul vacantei de iarna si pe 26 decembrie incepe sa sune telefonul. Mexicul daduse faliment, toate bancile mele pierdeau tot; a doua zi, Financial Times, Wall Street Journal ma citau pe prima pagina, eu, un tanar total naiv raspunzand la orice intrebare. Pe urma am trecut din criza in criza, asa e cand lucrezi in tarile in curs de dezvoltare.”

Astfel, CV-ul lui Petru Vaduva include criza din Asia din a doua jumatate a anilor ’90, cea din Rusia, de la sfarsitul anilor ’90, criza dot-com din SUA din 2001 si criza din piata imobiliara americana, ce a determinat o reactie in lant ale carei efecte sunt inca departe de a fi incheiate. “Cam in fiecare criza iti schimbi jobul. Eu nu l-am schimbat de fiecare data, dar financiar simti foarte devreme niste lucruri si cauti altceva. Cam la doi ani si jumatate, trei ani apare cate o criza – mai lunga a fost doar bula imobiliara din Statele Unite”, povesteste Petru Vaduva, a carui cariera de manager de criza l-a calificat numai bine pentru conducerea Tiriac Holdings exact de la debutul crizei financiare, in 2009, an in care afacerile fostului tenismen aproape s-au injumatatit fata de 2008.

“Sunt fericit ca pentru una dintre crizele mondiale – si sper sa nu mai fie multe ca am obosit deja – sunt intr-o companie care nu are probleme, nu ma duc la serviciu si ma intreb ce se intampla cu firma mea maine”, argumenteaza Vaduva decizia de a veni din ianuarie 2009 la conducerea Tiriac Holdings, companie care, desi a scazut ca venituri in 2009, isi mentine pozitia de forta pe segmentele auto, bancar, leasing, dezvoltari imobiliare sau aviatie.

“Sunt fericit ca pentru una dintre crizele mondiale – si sper sa nu mai fie multe ca am obosit deja – sunt intr-o companie care nu are probleme, nu ma duc la serviciu si ma intreb ce se intampla cu firma mea maine”, argumenteaza Vaduva decizia de a veni din ianuarie 2009 la conducerea Tiriac Holdings, companie care, desi a scazut ca venituri in 2009, isi mentine pozitia de forta pe segmentele auto, bancar, leasing, dezvoltari imobiliare sau aviatie.