Cele câteva sute de persoane din Câmpina şi localităţile din jur, care trebuie să-şi depună declaraţiile referitoare la drepturile de autor şi PFA, sunt nevoite să se deplaseze la Ploieşti. Agenţiile din Câmpina ale Casei de Pensii, Casei de Asigurări de Sănătate şi Forţei de Muncă nu pot face altceva decât să pună la dispoziţia cetăţenilor formularele necesare. Depunerea acestora, însă, este posibilă doar la Ploieşti, la instituţiile judeţene. Încă nu se ştie dacă acest lucru este valabil doar luna aceasta, la prima depunere după noile reglementări legislative, sau câmpinenii vor trebui să meargă la Ploieşti lună de lună.
Menţionăm că noile declaraţii trebuie depuse de artişti, ziarişti, arhitecţi, scriitori şi alte categorii profesionale plătite prin contracte de drepturi de autor. Lor li se alătură taximetriştii, medicii, vânzătorii de legume în piaţă şi toate persoanele fizice autorizate (PFA). Înainte de plata contribuţiilor, se calculează venitul net ca 80% din venitul brut. Apoi, contribuţiile se plătesc ca procente din venitul net, astfel: 10,5% la pensii, 0,5% la şomaj şi 5,5% la sănătate. Ultima zi de plată este 25 august, dar instituţiile implicate au anunţat că vor amâna cu o lună perceperea penalităţilor şi aplicarea amenzilor. Potrivit legii, cine întârzie plata contribuţiilor este penalizat şi apoi amendat cu sume cuprinse între 2.500 şi 5.000 de lei. Beneficiarii trebuie să depună, personal, declaraţiile de venit, în fiecare lună, la Casa de Pensii, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi CAS, moment în care se face şi plata. Legea a intrat în vigoare la 1 iulie, dar normele metodologice de modificare a Codului Fiscal au apărut mult mai târziu şi ele conţin destule neclarităţi.
sursa : campinaph.ro
]]>El a dat ca exemplu cursul ultimei zile, despre care a spus ca “este unul care se afla in marja convenabilului”.
“BNR are si stiinta si resursele de a tine un curs de schimb acceptabil pentru toata lumea”, a adaugat seful statului.
De asemenea, el a mai opinat ca inflatia cu care se va confrunta Romania nu va fi o una generata de politica monetara, ci o inflatie generata de politica fiscala.
“Deci nu o inflatie generata de modul cum gestioneaza Banca Nationala cursul, ci o inflatie generata de cresterile de taxe, pe care le-a impus Guvernul”, a mentionat Basescu.
“Veniturile sub forma de dobanzi pentru depozitele la termen realizate pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile. Prin sintagma ‘dobanda realizata’ se intelege dobanda inregistrata in contul de depozit al titularului. In consecinta, in masura in care dobanzile sunt inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului pana la data de 30 iunie 2010 acestea sunt venituri neimpozabile”, potrivit notificarii.
Inainte de aparitia acestor clarificari, luni, Raiffeisen Bank a anuntat ca suspenda retinerea impozitului din dobanzi, in conditiile in care prevederile Ministerului Finantelor cu privire la aceasta operatiune erau neclare.
Ulterior anuntului facut marti de MFP, Raiffeisen Bank a renuntat la decizia de a suspenda incasarea impozitului din dobanzile la depozitele la termen , dupa ce MFP a elucidat felul cum trebuie perceput acesta, si anume sub forma unei cote de 16% din dobanzile varsate in conturile curente dupa data de 1 iulie, a declarat pentru DailyBusiness.ro Corina Vasile, PR director al Raiffeisen Bank Romania.
Corina Vasile a precizat ca o alta posibila interpretare a reglementarii MFP ar fi fost aceea ca impozitul de 16% sa fie incasat doar pentru dobanda oferita de banca pentru perioada care se scurge de la 1 iulie incoace, ceea ce ar fi insemnat ca taxa este perceputa pro-rata.
Conform acestei interpretari, pentru un depozit deschis pentru perioada 1 ianuarie – 1 august, impozitul de 16% ar fi fost perceput doar pentru dobanda oferita de banca in perioada iulie-august.
Insa, conform precizarii MFP, bancile sunt obligate sa retina un impozit de 16% din intreaga dobanda a depozitelor a caror scadenta a sosit dupa data de 1 iulie, in conditiile in care dobanda depozitului la termen se varsa in contul curent doar la data scadentei, acesta fiind si momentul in care se percepe cota de 16%.
Orice depozit are atasat un cont curent in care se varsa dobanda o singura data, atunci cand soseste maturitatea depozitului. Potrivit interpretarii MFP, impozitul se va percepe la scadenta, deci, potrivit exemplului de mai sus, pentru intreaga dobanda incasata pentru respectivul depozit in perioada ianuarie – august.
Cu alte cuvinte, indiferent de vechimea depozitului, daca el are scadenta dupa data de 1 iulie, intregul castig va fi impozitat.
“In opinia noastra, impozitul ar fi trebuit calculat pro-rata, respectiv pentru partea de castig din dobanzi realizata de clienti incepand cu data de 1 iulie”, a precizat Corina Vasile.
“Din pacate, Ministerul Finantelor Publice a exprimat marti prin scrisoarea de raspuns transmisa ARB o interpretare nefavorabila clientilor nostri. Raiffeisen Bank va proceda in consecinta, respectiv va retine impozitul de 16% aferent castigului total din dobanzi, in masura in care acesta este virat, potrivit contractului, in contul titularului la implinirea termenului depozitului si daca acesta este dupa data de 1 iulie”, a completat aceasta.
Mai mult, primul ministru a mai menţionat că obiectivul Guvernului este ca, miercuri, boardul FMI să aprobe tranşa de împrumut pentru România.
”Guvernul a intrat în negocieri avansate cu partenerii americani şi europeni, cu Banca Mondială, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, astfel încât planul pe care l-am avut în vedere să fie negociat şi pus în aplicare. (…) Acordul cu FMI merge mai departe şi obiectivul nostru este ca miercuri – când este boardul FMI, amânat de luni pe miercuri, pentru a da răgaz României să-şi pună în acord noile prevederi cu decizia Curţii Constituţionale – să avem un rezultat pozitiv de la FMI şi, implicit, de la CE, lucru ce ar menţine credibilitatea României pe pieţele internaţionale şi ar asigura finanţarea deficitului bugetar al României”, a mai afirmat premierul Emil Boc.
România are nevoie de un nou Guvern
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, consideră că România are nevoie în acest moment de un nou Guvern, care să fie în stare să ia o serie de măsuri anti-ciclice, care să conducă spre relansare economică. ”Acest nou Guvern trebuie să prezinte Parlamentului un nou proiect de buget, în care cheltuielile statului român trebuie reanalizate şi reprioritizate. Pentru că deciziile sale au fost invalidate de către Curtea Constituţională şi pentru că ia, cu încăpăţânare, decizii împotriva cetăţenilor României, Guvernul Boc trebuie să îşi dea demisia”, a precizat Geoană, prin intermediul unui comunicat de presă. De asemenea, social-democratul arată că decizia de a majora TVA este fundamental greşită, aceasta fiind de natură să împovăreze economia ţării.
”Din nefericire, Guvernul caută în continuare doar soluţii contabiliceşti de a-şi închide deficitul. Din păcate, aceste soluţii se vor regăsi în buzunarele românilor sau pe masa acestora. (…) Potrivit specialiştilor, majorarea TVA va genera o inflaţie suplimentară de aproximativ 3,5%, ceea ce va reduce şi mai mult puterea de cumpărare a populaţiei, iar ţinta de inflaţie a BNR nu va mai putea fi respectată. În ceea ce priveşte puterea de cumpărare, aceasta va scădea cu 30%, ca urmare a scăderii salariilor şi a creşterii TVA”, a spus Geoană.
Şi preşedintele Consiliului Naţional al PSD critică, pe blogul său, anunţul făcut de Emil Boc referitor la majorarea TVA şi avertizează că, în perioada imediat următoare, dacă nu se iau măsuri concrete, colapsul nu va mai putea fi evitat. El consideră că ”noua ticăloşie a Guvernului” o reprezintă mărirea nediferenţiată a TVA şi ”prezentarea soluţiei ca un rezultat al nesimţirii pensionarilor de a nu-şi asuma un efort prin care să salveze ţara”. ”Repetat la televiziuni, din vocea unor analişti şi, mai ales, din partea guvernanţilor, primim câteva minciuni incredibile, pe care vreau să le resping: dacă tăiau pensiile, era o măsură ‘chirurgicală’ prin care nu afectau pe toată lumea. Greşit. Tăierea pensiilor ar fi afectat oricum pe toată lumea, atât pentru că ar fi crescut costul susţinerii acestei categorii sociale (în Romania, familia funcţionează, din fericire, ca o plasă de siguranţă pentru cei cu dificultăţi). De asemenea, contestarea în instanţă a acestei măsuri neconstituţionale ar fi dus la despăgubiri foarte mari plătite din bugetul public”, a precizat deputatul de Mizil pe blogul său, subliniind că există şi alte soluţii, în afara creşterii TVA, pe care social-democraţii, sindicatele şi patronatele le-au propus şi care pot restabili echilibrul bugetar, însă printr-o abordare diferenţiată.
PNL, pregătit să îşi asume guvernarea
Nici liberalii nu au trecut cu vederea decizia de majorare a TVA de la 19% la 24%, aceştia apreciind că a fost luată ”în grabă şi fără o minimă analiză a consecinţelor economice”. ”Băsescu, Udrea, Boc şi Vlădescu nu realizează faptul că o creştere a TVA atrage după sine scăderea consumului şi creşterea evaziunii fiscale, aşadar diminuarea veniturilor realizate la bugetul statului. (…) Majorarea TVA reprezintă o tentativă disperată de salvare a clientelei politice PD-L prin asasinarea economiei româneşti. Astăzi, s-a dovedit că singura preocupare a guvernanţilor o reprezintă strângerea şi direcţionarea de sume cât mai mari de bani publici către firmele sponsorilor PD-L”, se precizează într-un comunicat de presă al PNL. Liberalii pledează pentru ieşirea din criza economică, şi pentru soluţii precum reducerea numărului de ministere şi agenţii guvernamentale, concedierea şi reducerea de cheltuieli de personal din companiile naţionale şi societăţile cu capital de stat ”care se dovedesc de ani de zile total ineficiente”. În ceea ce priveşte o nouă moţiune de cenzură, deputatul liberal Victor Paul Dobre a anunţat că PNL o va susţine, dar şi că formaţiunea politică este pregătită să-şi asume guvernarea, singură, sau într-o compoziţie în care PNL să fie ”vioara întâi”, astfel încât să îşi poată promova ideile liberale de relansare economică.
Potrivit parlamentarului liberal, liberalii rămân fideli soluţiei propuse încă de dinaintea primului demers antiguvernamental: constituirea unui guvern de tehnicieni, cu un premier, de preferinţă, economist.
Şi şoferii, în special taximetriştii, s-au grăbit să-şi facă plinul, pentru a „beneficia” de preţurile la pompă ale carburanţilor taxaţi cu 19%. Aseară, la multe staţii de alimentare se formaseră cozi, economia la un plin fiind de 10-20 lei, în funcţie de carburant. ]]>
“De la inceputul anului, am observat un interes mai intens din partea fondurilor de investitii pentru companiile aflate in procedura de insolventa, in special pentru unitatile de productie a bunurilor de stricta necesitate, dar si pentru proiectele imobiliare. Din pacate, acest interes a inceput sa scada din luna mai, dupa anunturile mediului politic”, a explicat Nicolae Rusu (foto), partener senior al Casei de Insolventa Transilvania, in cadrul evenimentului Lex Atelier organizat firma de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).
Printre societatile de care se ocupa Casa de Insolventa Transilvania se numara: Leonardo, Flanco, Boom TV, Diverta si, mai nou, TCE Logistica (parte a grupului RTC).
Un alt motiv pentru care fondurile de investitii au adoptat o atitudine de expectativa este reprezentat de o posibila scadere a preturilor din sectorul imobiliar.
“Fondurile de investitii sunt in tatonare. Exista discutii pentru preluarea unor participatii in cadrul a diferite companii, inclusiv din domeniul imobiliar, insa investitorii cred ca pot obtine un deal mai bun, asa ca asteapta. Evident, ei ar oferi dobanzi mai mari comparativ cu cele oferite de banci”, a adaugat specialistul in insolventa.
Si Marian Dinu, managing partner al casei de avocatura DLA Piper, declara recent ca bancile isi doresc sa gaseasca o solutie pentru companiile aflate in dificultate, dar se observa reticenta din partea prezumtivilor investitori. In opinia sa, daca la inceputul anului exista o efervescenta in piata de fuziuni si achizitii (M&A), acum ”optimismul de iarna-primavara s-a evaporat”.
De asemenea, Cristian Ustinescu, seful departamentului de investitii al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox, spunea de curand ca efectele masurilor de austeritate anuntate de Guvern se vor face simtite in piata investitiilor imobiliare la sfarsitul anului, cand apetitul investitorilor va scadea.
La inceputul anului, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) si Casa de Insolventa Transilvania (CITR) au stabilit o colaborare ce are ca scop consolidarea pozitiei CITR pe piata procedurilor de insolventa si cresterea cu 15% ponderii NNDKP in activitatea serviciilor de consultanta juridica in cazurile de insolventa.
sursa : wall-street.ro
]]>“Anul 2009 a adus profit pentru toate fondurile de pensii, atat pentru cele administrate privat – obligatorii (Pilon II), cat si pentru cele facultative (Pilon III)”, conform arbitrului pensiilor.
In Pilonul II , cele 12 fonduri de pensii au avut un profit de 260 milioane de lei (61 milioane de euro), fata de 30,48 milioane de lei in 2008.
-
Pilon II – Administratori rezultate financiare 2009 -
Pilon III – Ponderi in total profit, participanti si active nete 2009 -
Pilon III – Administratori rezultate financiare 2009 -
Pilon III – Fonduri de pensii rezultate financiare 2009 -
Pilon II – Ponderi in total profit, participanti si active nete 2009 -
Pilon II – Fonduri de pensii rezultate financiare 2009
Astfel, fondurile au avut venituri totale in valoare de 537,2 milioane de lei (127 milioane de euro) si 277,2 milioane de lei cheltuieli (65 milioane de euro). Fata de anul 2008, volumul veniturilor a crescut de 7 ori anul trecut, in conditiile in care si numarul participantilor a sporit cu 13%, iar cheltuielile au crescut de 6 ori.
Fondul ING a realizat cel mai mare profit, de 111, 9 milioane de lei (43% din total), fiind urmat de AZT Viitorul Tau, cu 59,7 milioane de lei (23% din total), si Aripi, cu un castig de 22,3 milioane lei (8,6% din total).
In cazul Pilonului III, cele 13 fonduri de pensii au inregistrat in 2009 venituri totale in valoare de 57,45 milioane de lei (14 milioane de euro) si 37 milioane de lei cheltuieli (9 milioane de euro), iar profitul a fost in valoare de 20,42 milioane de lei (5 milioane de euro).
Fata de anul 2008, volumul veniturilor a crescut de 5 ori, in conditiile in care si numarul participantilor a crescut cu 24%, iar cheltuielile au crescut de 3 ori.
Fondul ING Optim a afisat cel mai mare profit, de 6,37 milioane de lei, urmat de ING Clasic – 3,83 milioane de lei si AZT Moderato – 3,51 milioane de lei.
Conform datelor raportate la CSSPP, la sfarsitul anului 2009, numarul de conturi ale participantilor la fondurile de pensii private, Pilonul II si Pilonul III, a fost de 4,75 milioane, in crestere cu 13% fata de decembrie 2008, iar activele nete in sistem erau de aproape 2,59 miliarde lei.
La 31 decembrie 2009, s-au inregistrat 4.565.116 participanti la Pilonul II, in crestere cu 13% fata de decembrie 2008. Valoarea activelor nete a fost de 2,384 miliarde lei (564 mil. euro).
In cazul fondurilor de pensii facultative (Pilonul III), la sfarsitul anului 2009 numarul participantilor a fost de 187.172 persoane, cu 24% mai mult fata de decembrie 2008. Valoarea activelor nete a fost de 204,04 milioane lei (48 mil. euro).
Administatorii au avut pierderi de 40,7 mil. lei
Spre deosebire de fondurile de pensii, societatile de administrare a acestor fonduri au inregistrat in cursul anului 2009 pierderi contabile totale de 40,7 milioane de lei (9,6 milioane de euro), reprezentand continuarea efortului financiar de sustinere a sistemului de pensii private din Romania.
Astfel, in 2009, dintre cei 18 administratori care au administrat fonduri de pensii private, numai 4 au raportat profit, in valoare totala de 12,7 milioane de lei (3 mil. euro). Ceilalti 14 administratori au inregistrat pierderi insumand 53,4 milioane de lei (12,6 mil. euro).
In Pilonul II, cele 12 societati de pensii au raportat in 2009 venituri totale in valoare de 102,1 milioane de lei (24 mil. euro) si 131,5 milioane de lei cheltuieli (31 mil. euro).
Fata de 2008, veniturile au crescut cu 56%, iar cheltuielile au fost reduse cu 86%. Profitul net raportat la 31 decembrie 2009 a fost in valoare de 12,6 milioane de lei (3 mil. euro) si a fost realizat de Generali, Aviva si Prima Pensie. Pierderile nete raportate de celelalte 9 societati au fost de 42,2 milioane de lei (10 mil. euro), inregistrand o scadere de 95% fata de 2008. Cele mai mari pierderi nete au fost inregistrate de Eureko, BCR si KD care impreuna au inregistrat 70% din total pierderi nete.
La 31 decembrie 2009, din cele 6 societati autorizate sa administreze fonduri din Pilonul III, numai SAI Raiffeisen a raportat profit, celelalte au inregistrat pierderi brute de 11,2 milioane de lei (2,6 mil. euro). Veniturile inregistrate au fost in valoare de 8,9 milioane lei (2,1 mil. euro), iar cheltuielile totale 19,9 milioane de lei (4,7 mil. euro). Fata de 2008, veniturile au crescut cu 13%, iar cheltuielile au scazut cu 35%.
Administratorii cu cele mai mari pierderi brute pentru activitatea de administrare fonduri de pensii facultative inregistrate in 2009 au fost ING (administreaza 2 fonduri de pensii facultative) si Aviva, acestea inregistrand impreuna 78% din total pierderi. De altfel, cei doi administratori au inregistrat si valori semnificative ale veniturilor si cheltuielilor.
In perioada 2007-2009, actionarii administatorilor de fonduri de pensii private au investit in Romania sume totale de 500 de milioane de euro pentru startul sistemului si finantarea activitatii de administrare in primii ani. Aceste investitii sunt reflectate contabil ca si cheltuieli si pierderi nete pentru societatile de administrare, potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
Potrivit legislatiei sistemului de pensii private din Romania, banii fondurilor de pensii (si care apartin exclusiv clientilor) si banii administratorilor fondurilor de pensii (care apartin actionarilor acestor administratori) sunt complet separati, atat fizic, cat si juridic si contabil. Cu alte cuvinte, nu exista legaturi intre situatiile financiare ale administratorilor si rezultatele financiare ale fondurilor de pensii.
“Mai precis, pierderile contabile ale administratorilor nu afecteaza in niciun fel profitul obtinut de fondurile de pensii, in beneficiul clientilor”, subliniaza reprezentantii APAPR.
CSSPP si-a adancit deficitul in 2009 la 4,87 mil. euro
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a avut in 2009 un deficit de 4,871 milioane de lei, mai mare cu circa 24% fata de anul anterior, cand a fost de 3,94 milioane de lei, se arata in raportul anual al arbitrului pensiilor.
Astfel, veniturile totale au insumat 8,116 milioane de lei, in crestere cu 9,98%, fata de anul anterior, in timp ce cheltuielile au fost de 12,987 milioane de lei, mai mari cu 14,73%.
Din totalul incasarilor, veniturile din taxe au insumat 6,988 milioane de lei. Iar din taxele incasate, o pondere importanta o detin taxele de administrare si functionare. Acestea au fost in suma de 5,458 milioane de lei lei, cu o pondere 78,11% in structura veniturilor din taxe.
In ceea ce priveste cheltuielile, cele de personal au insumat 9,742 milioane de lei, mai mici cu 269.500 lei mai putin decat prevederile bugetare pe 2009. iar la cheltuieli privind bunurile si serviciile s-au efectuat plati de 2,898 milioane de lei, mai mici cu 123.400 lei decat sumele bugetate. “Aceste economii s-au datorat politicii financiare a conducerii Comisiei, de minimizare a cheltuielilor strict necesara in contextul actualei crize economico-financiare”, se arata in raport.
CSSPP a fost infiintata in anul 2005 ca autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, aflata sub controlul Parlamentului, a carei activitate se exercita pe intreg teritoriul Romaniei si care functioneaza in conformitate cu prevederile actului de infiintare.
In conformitate cu legislatia in vigoare, obiectul fundamental al activitatii CSSPP este supravegherea si controlul sistemului de pensii private. In plus, CSSPP este abilitata sa emita legislatia secundara, respectiv, norme si reglementari privind fondurile de pensii administrate privat (Pilon II) si pensiile facultative (Pilon III)
sursa : dailybusiness.ro
]]>Valoarea anuntata initial a licitatiei era de 600 milioane lei, iar bancile au depus cereri de cumparare de 791,6 milioane lei (189,09 milioane euro).
La sedinta similara din 13 mai, MFP a respins toate ofertele bancilor pentru obligatiuni de stat de tip benchmark, cu maturitate la 3 ani, considerand inacceptabil nivelul randamentelor. In sedinta din 1 aprilie, MFP a atras 498,72 milioane lei prin obligatiuni de stat de tip benchmark, cu maturitate la 3 ani, pentru care plateste un randament mediu anual de 6,80%, scrie NewsIn.
MFP va emite in luna iunie certificate de trezorerie cu discont si obligatiuni de tip benchmark in valoare totala de 4,6 miliarde lei, in vederea refinantarii datoriei publice si finantarii deficitului bugetar.
In primul trimestru, MFP a atras de pe piata locala 12,7 miliarde lei, peste nivelul de 10-12 miliarde lei estimat initial, iar in aprilie a atras 4,57 miliarde lei. MFP a anuntat anterior ca vrea sa atraga din piata locala intre 11 si 13 miliarde lei, in al doilea trimestru al acestui an.
Anul trecut, Finantele au luat din piata aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decat in 2008.
sursa : wall-street.ro
]]>