Viitorul economic al planetei, pe termen scurt, se învârte în jurul datei de 2 august, când expiră termenul limită pâna la care Congresul american trebuie să majoreze plafonul de îndatorare, astfel încât SUA să nu intre în incapacitate de plată.

Dacă Congresul nu va vota majorarea plafonului datoriei publice de la nivelul actual de 14.300 de miliarde de dolari (exact cât valoarea PIB), atunci banca centrală a SUA, Fed, va începe să plătească mai întâi datoriile statului către investitori, fiind astfel posibil ca statul american să fie în imposibilitatea de a plăti pensiile şi salariile, de exemplu.

Miercuri seară a avut loc o nouă întâlnire între democraţi şi republicani privind majorarea plafonului de îndatorare, întâlnire la care a participat, de data aceasta, şi preşedintele SUA, Barack Obama.

Obama s-a ridicat de la masa negocierilor: “Niciun preşedinte, nici Ronald Reagan, nu ar participa la astfel de negocieri”

Unul dintre liderii republicanilor, Eric Cantor, a declarat la finalul întâlnirii că Obama, după ce a văzut că discuţiile nu au o finalitate concretă, s-a ridicat brusc de la masa negocierilor şi a ieşit din sală spunând că “nici un preşedinte, nici Ronald Reagan, nu ar participa la astfel de negocieri”, conform Politico.

Democraţii au însă o altă variantă. Un consilier al partidului de la guvernare a declarat că ieşirea preşedintelui Obama din sală nu a fost una furtunoasă sau în semn de frondă. “Cantor l-a întrerupt în mod nepoliticos de trei ori pentru a promova soluţia unei ridicări temporare, pe termen scurt, a plafonului datoriei publice în timp ce preşedintele se pregătea să pună punct întâlnirii”, a declarat el, conform aceleiaşi surse.

Democraţii vor taxe mai mari pentru bogaţi, republicanii vor tăieri mai mari ale programelor sociale destinate celor săraci

În ciuda presiunilor din ce în ce mai mari puse pe Congres pentru rezolvarea situaţiei, cele două partide refuză în continuare să ajungă la un compromis. Agenţiile de rating Fitch şi Moody’s au pus sub observare, cu perspectivă negativă, ratingul AAA (cel mai bun) al SUA, avertizând că dacă neplata la timp a salariilor şi a pensiilor sau neonorarea la timp a altor obligaţii de stat va echivala cu scăderea ratingului.

A treia mare agenţie de rating din lume, Standard & Poor’s, a avertizat, la rândul ei, că ratingul SUA ar putea fi retrogradat chiar dacă statul îşi va onora plata datoriilor scadente cu bani luaţi de la alte capitole de cheltuieli, scrie Business Insider.

Un rating mai prost ar putea însemna, teoretic, faptul că Statele Unite se vor împrumuta mai scump decât în prezent. SUA are ratingul AAA din 1917 şi nu a mai fost pus sub observaţie din 1995, conform Bloomberg.

Pe scurt, disputa între democraţi şi republicani se învârte în jurul metodei prin care SUA ar trebui să însănătoşească finanţele publice.

Republicanii propun doar tăieri de cheltuieli, mai ales în ceea ce priveşte programele medicale de stat (Medicare – destinat mai ales persoanelor de peste 65 de ani sau cu dizabilităţi permanente şi Medaid – destinat familiilor cu venituri mici). Democraţii însă propun un pachet mixt, compus atât din tăieri de cheltuieli cât şi din creşterea veniturilor prin majorarea anumitor taxe şi impozite, aplicate în special persoanelor cu venituri mari.

În timp ce republicanii refuză să sprijine o înăsprire fiscală pentru că, spun ei, acest lucru ar încetini revenire economică, democraţii refuză varianta bazată doar pe reducerea cheltuielilor pentru că nu este suficient de sigură şi pentru că ar presupune tăieri prea mari, mai ales în contextul în care anul 2012 este unul electoral, în care Obama vizează al doilea mandat consecutiv.

Nehotărârea SUA privind metoda prin care va rezolva problema datoriei suverane a ajutat, nesperat în contextul problemelor din Grecia şi mai nou din Italia, moneda unică europeană.

Astfel, se pare că retrogradarea ratingului de ţară al Greciei de la “B+” la “CCC”, cel mai slab nivel al ratingului suveran, de către Fitch a contat mai puţin în ochii investitorilor decât faptul că democraţii şi republicanii, chiar şi în prezenţa preşedintelui Obama, nu au reuşit să cadă de acord privind planul de redresare fiscală a SUA.

Ratingul “CCC” corespunde unei situaţii economice în care riscurile financiare sunt substanţiale şi în care intrarea în incapacitate de plată este o posibilitatea cât se poate de reală.

Euro a câştigat teren în faţa USD

Sursă: BCE

La ora locală 16:30 euro câştigase faţă de USD 0,45% pe piaţa monetară din SUA. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi un curs oficial de 1,4202 USD/EUR, moneda unică europeană apreciindu-se cu 0,9% faţă de cea americană faţă de şedinţa de tranzacţionare de miercuri. Per total, în ultima lună euro a pierdut însă 1,9% faţă de moneda americană, mai ales datorită problemelor legate de Grecia şi Italia.

Francul elveţian, refugiul preferat al investitorilor dezamăgiţi de euro şi de dolar

Sursă: BCE

Per total însă, ambele monede au pierdut teren, doar că dolarul s-a depreciat mai mult decât euro. Speriaţi de problemele din SUA dar şi din UE, investitorii s-au îndreptat, din nou, spre aur şi spre francul elveţian. Preţul pieţei pentru o uncie de aur era, joi după-masă, de 1.588 de dolari, în creştere cu 0,17%, în timp ce euro a pierdut 1% faţă de francul elveţian, până la un curs de 1,1575 franci/euro. În ultima lună euro a pierdut 4,5% faţă de francul elveţian.

Un nou maxim istoric al cursului leu/franc elveţian

Pe plan local turbulenţele s-au resimţit la un nivel scăzut în ceea ce priveşte paritatea faţă de euro, dar consistent când a venit vorba despre francul elveţian. BNR a anunţat joi un curs oficial de 4,2778 lei/euro, în creştere foarte uşoară faţă de nivelul de 4,2748 anunţat de banca centrală miercuri. Deprecierea leului faţă de francul elveţian însă a fost mult mai puternică. Joi Banca Naţională a anunţat un curs de 3,6941 lei/franc, în creştere cu 1,2% faţă de cel de miercuri.

sursa . gandul.info

1. Evolutia demografica

Economia mondiala se schimba dramatic si nu pe fondul influentei pietelor emergente, ci din cauza faptului ca modelul economic din ultimele decenii si-a atins limitele, odata cu startul crizei financiare din 2008. Astfel, cea mai mare parte a regulilor care au guvernat economia trebuie regandite, in functie de conditiile curente.

Potrivit raportului, ultimul ciclu economic, care s-a desfasurat intre mijlocul anilor 1980 si mijlocul anilor 2000, a fost caracterizat de dezvoltarea puternica a economiei neoliberale bazate pe oferta, in timp ce trendul caracteristic al urmatoarei ere va fi probabil dictat de stimularea cererii, in scopul dezvoltarii mai multor metode de a gestiona resursele rare pentru a asigura disponibilitatea lor si generatiilor viitoare.

Acelasi studiu apreciaza ca daca la sfarsitul anilor 1970 lumea industrializata a inceput sa caute forta de munca ieftina in Asia, acum boom-ul economic din aceasta regiune afecteaza intregul glob, intr-un mod care va conduce la o noua competitie pentru resurse.

1980: O forta de munca globala de 2 miliarde de persoane

Analizand evolutia demografica si influenta sa asupra echilibrului dintre cerere si oferta putem intelege care au fost caracteristicile ultimului ciclu economic. Statistic, intre 1980 si 2010, populatia a crescut cu 2,5 miliarde de persoane, de la 4,4 miliarde la 6,9 miliarde, insa diferentiat pe grupe de varsta (vezi grafic).

2011: O forta de munca la nivel mondial de peste 4 miliarde, cea mai mare parte din Asia (fara Japonia).

De asemenea, potrivit graficului din dreapta, se observa o crestere exceptionala a numarului de adulti din categoria activa pe piata fortei de munca de la 2,6 miliarde in 1980 la 4,5 miliarde in 2010. Doua treimi din sporul populatiei apte de munca (15-64 de ani) a venit din Asia (fara Japonia) – reprezentand o schimbare uriasa in piata fortei de munca si a cererii.

---

2. Propensiunea spre consum

1980: 1 miliard de oameni sustineau 3/4 din consumul global. Resursele naturale au fost din belsug, iar preturile materiilor prime erau reduse.

Disparuta din peisajul economic in ultimele decenii, lipsa resurselor disponibile revine pe scena internationala, odata cu sporul populatiei si tinde a crea un mediu economic si politic din ce in ce mai instabil, in contextul in care competitia pentru resurse disponibile devine tot mai acuta.

Avand in vedere acest scenariu, o consecinta directa si inveitabila o vor reprezenta cresterile structurale in pretul meteriilor prime, ca urmare a deficitului cronic de resurse anticipat in urmatorii ani, indiferent ca vorbim de resurse industriale, energie sau agricultura.

2011: Pietele emergente au devenit principalul centru de consum. Resursele sunt tot mai rare, iar preturile materiilor prime cresc.

---

3. Ciclurile economice

1980: Cicluri economice lungi, cu inflatie redusa

Avand in vedere ca orice perioada sustinuta de expansiune ar putea rula odata cu trecerea timpului intr-un numar tot mai mare de constrangeri fizice, durata unui ciclurilor economice este susceptibila de a deveni semnificativ mai scurta. Cu toate acestea, o ciclitate mai mare nu inseamna ca ciclurile vor fi mai lipsite de evolutii pronuntate.

Dimpotriva, avand in vedere factorii dinamici care stau la baza cresterii cererii, fazele de crestere a ciclurilor scurte sunt susceptibile de a fi deosebit de pronuntate declansand modificari continue de pret, care ar putea actiona ca un stabilizator automat. Evolutia preturilor la materiile prime vor reprezenta un punct cheie in ciclurile economice din perioada urmatoare, la fel ca si masa monetara.

Ca urmare, o evolutie ascendenta a ratei inflatiei la nivel global este de asemenea asteptata. Declinul competitiei, care a fost deja declansat de socurile asimetrice ale cererii, reprezinta cel mai eficient catalizator pentru proliferarea volatilitatea preturilor la nivel global. Acest lucru a fost deja evidentiat de cresterea rapida pe scara larga a preturilor la bunurile industriale finale.

2011: Cicluri scurte, volatile si preturi in crestere

---

4. Risc si incertitudine

1980: Apetit pentru risc si piete stabile.

Pentru investitori, o serie de cicluri scurte si volatile se traduce deseori prin instabilitate si risc. Aceste caracteristici sunt, in general, o veste proasta pentru investitii, cum riscul va trebui asumat intr-un context de penurie de resurse.

Aceasta observatie ridica semne de intrebare asupra dezvoltarii viitoare a ofertei de marfuri, in ciuda cererii tot mai mari, avand in vedere ca economisirea privata se reduce ca urmare a procesului de imbatranire a populatiei in tarile bogate. De asemenea, acest lucru este de natura sa conduca la o penurie in lantul de aprovizionare si la o crestere proportionala a costurilor de capital.

De asemena, incetinirea ritmului de crestere a productivitatii, care a fost observata in tarile dezvoltate de aproape un deceniu, acum pare sa continue si sa se raspandeasca in tarile nou industrializate.

2011: Apetit scazut pentru risc, inflatie, ciclurile scurte si piete volatile.

---

5. Sfarsitul economiei neoliberale

1980: Liberalizarea comertului la nivel global, finante fara frontiere.

Pe baza deficitului de resurse s-ar putea deschide calea spre noi reglementari in comertul international, astfel cum a fost observat deja la restrictiile privind comertul de materii prime, recent impuse de o serie de tari.

O crestere a tensiunilor de pe piata materiilor prime si o diminuare a ofertei de capital va creste considerabil tentatia guvernelor sa devina tot mai implicate in gestionarea resurselor.

In timp ce inter-dependenta reduce riscul unei reveniri la protectionism pe scara larga, se arata in studiul Societe Generale, o regionalizare a comertului, pare foarte probabila. De aceea, evolutiile in guvernarea globala vor fi vitale, ceea ce inseamna ca un cadru de reglementare stabil trebuie adoptat intr-un numar tot mai mare de domenii economice si financiare.

2011: Interventia guvernului in economie – protectionism.

---

6. Care sunt noile oportunitati economice?

1. Asia si Africa vor constitui noi oportunitati de dezvoltare.

2. Situatia economica globala va stimula inovatia in sectoarele de energie si tehnologie.

3. Schimbarile din regiunile in curs de dezvoltare si inflatia sunt singurul lucru care poate salva lumea industrializata de la stagnare economica.

SURSA . wall-street.ro

In primul rand, banca japoneza si jurnalistii FT subliniaza cum clauzele Initiativei de la Viena, acordul incheiat in 2009 care obliga bancile-mama ale institutiilor de credit din Romania sa-si sustina subsidiarele si sa nu retraga capital, s-au inversat in cazul grupurilor financiare elene, anunta Mediafax.

“In prezent, subsidiarele romanesti finanteaza deja de ceva timp bancile-mama din Grecia“, potrivit analizei Nomura.

Tendinta este favorizata de lichiditatea relativ buna din Romania si se manifesta in mai mica masura si in Bulgaria.

Din luna aprilie a anului trecut, costurile de finantare ale bancilor elene pe piata autohtona au fost mai mari decat in Romania, continua analistii bancii japoneze.

Volumul mare de imprumuturi acordate de subsidiarele romanesti bancilor-mama din Grecia a fost unul dintre motivele pozitiei relativ solide a leului din ultima perioada, reducand in acelasi timp din lichiditatea de pe piata romaneasca, se spune in raport.

“Mai exact, BNR a folosit aceste iesiri ca metoda de consolidare a monedei printr-un control relaxat al politicii valutare”, noteaza Nomura.

Astfel, fluxul de capital indicat de Initiativa de la Viena curge in directia opusa, in timp ce, la nivel oficial, se presupune ca bancile elene sunt inca angajate sa-si mentina expunerea pe Europa de Est.

O noua Initiativa de la Viena, despre care se vorbeste deja in Europa, ar obliga bancile elene sa-si mentina angajamentele fata de subsidiarele din Europa emergenta chiar si in cazul unei crize severe pe piata autohtona. O asemenea decizie ar fi greu de impus, plasand noi poveri pe un sistem bancar elen deja “foarte stresat”.

Nomura face mai multe scenarii posibile in ceea ce priveste consecintele crizei din Grecia pentru Romania si Bulgaria, care cel mai probabil se vor confunda. Raportul apare chiar in ziua in care Grecia este paralizata de greva generala: mii de persoane protesteaza violent in Atena. Mai mult, agentia de evaluare S&P a retogradat patru banci elene prezente in Romania in categoria “extrem de speculativ”.

Cel mai putin negativ scenariu ar fi, potrivit Nomura, reducerea severa a creditarii acordate de subsidiarele din Romania si Bulgaria ale bancilor elene, ca urmare a cerintelor tot mai mari de finantare din partea bancilor-mama. Acest scenariu “este anti-crestere” pentru cele doua tari si a inceput deja sa se dezvolte, sustine banca japoneza.

In continuare, bancile elene ar putea fi nevoite sa se consolideze, probabil intr-o combinatie de tipul “banca buna/banca rea”, pentru a grupa activele neperformante intr-un holding special. O astfel de consolidare ar cauza vanzari de active in Bulgaria si Romania.

“Cu un interes cel mai probabil limitat din afara granitelor, ar fi nevoie de banii guvernului sau ai investitorilor locali, ceea ce ar reprezenta iesire neta de capital. Daca o vanzare nu ar fi posibila, cea mai probabila urmare ar fi retragerea”, apreciaza analistii.

Astfel, se ajunge la urmatorul scenariu, calificat drept “o urmare foarte proasta”, in care bancile elene ar fi nevoite sa retraga capital de la subsidiare pentru a-si consolida situatia financiara.

Iata unul din documentele publicate de Financial Times

“Iesirea de capital cauzeaza probleme pentru balanta de plati, necesitand utilizarea rezervelor sau, in cazul Romaniei, accesarea fondurilor din acordul stand-by de precautie”.

Bancile elene ar putea opta pentru o alta solutie, respectiv retragerea sprijinului pentru subsidiare si intrarea acestora in default (incapacitate de plata), caz in care BERD si guvernele din Romania si Bulgaria ar fi nevoite sa intervina si sa nationalizeze companiile sau sa le consolideze in Romania pentru a absorbi operatiunile.

Cel mai pesimist scenariu anticipat de Nomura este intrarea in default a bancilor elene, care ar retrage sprijinul si capitalul de la subsidiarele locale si ar declansa o lichidare de urgenta a activelor din Europa de Est. Chiar si in cazul nationalizarii bancilor elene pentru evitarea falimentului, guvernul de la Atena nu va fi interesat sa sprijine subsidiarele din Romania si Bulgaria.

Subsidiarele institutiilor de credit elene Alpha Bank si EFG Eurobank Ergasias (Bancpost) se afla printre cele mai mari zece banci din Romania. In piata mai activeaza trei institutii de credit mai mici, respectiv Banca Romaneasca (National Bank of Greece), Piraeus, ATEbank si Emporiki (detinuta de Credit Agricole).

INTREBARE CHEIE: Vor rezista bancile din regiune?

Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat ca retrogradarea ratingului Greciei de catre Standard & Poor’s (la nivelul CCC, cel mai slab calificativ de credit acordat de S&P unei tari) nu va pune presiuni semnificative asupra leului, dar posibilitatea contagiunii ramane in continuare preocupanta pentru autoritatile romane.

Potrivit oficialului BNR, situatia din Grecia, precum si a altor economii de la periferia zonei euro care au probleme cu datoriile suverane, ar putea afecta Romania prin canalul increderii in economie, ceea ce ar putea determina o incetinire usoara a cresterii PIB.

Vineri, Popa afirma ca bancile cu capital elen au o situatie solida si colateral suficient pentru a face fata unei crize mai profunde in Grecia, ceea ce le face atractive pentru investitori, dar momentan nu sunt semnale ca bancile mama vor sa renunte la Romania.

Oficialul BNR a adaugat ca nu s-au observat retrageri de fonduri de catre bancile mama din Grecia si a precizat ca deprecierea leului din sedintele anterioare a fost una mai curand regionala.

Directorul general al Raiffeisen Bank International, Herbert Stepic, a declarat joi ca bancile din sud-estul Europei ar putea rezista cu usurinta socului provocat de un eventual default al Greciei care ar prabusi sistemul bancar elen, scenariu consdeirat putin probabil de oficial.

Cel mai mare risc din regiune ramane, in opinia sefului Raiffeisen, posibilitatea ca increderea investitorilor sa fie deteriorata de criza datoriilor de stat din zona euro.

Peter Sanfey, lead economist la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a declarat recent ca economia Romaniei nu se va intoarce in recesiune, indiferent de cum va evolua situatia din Grecia, iar bancile elene vor continua sa sprijine subsidiarele.

Agentia de rating Moody’s considera ca bancile grecesti nu vor retrage linii de finantare semnificative de la subsidiarele din Romania in viitorul apropiat, insa daca vor avea nevoie de capital in cazul unei crize suverane ar putea lua in considerare vanzarea subsidiarelor locale.

Emisiunea de eurobonduri de saptamana trecuta a fost catalogata drept “un succes” de catre oficialii BNR, ai Ministerului Finantelor si de catre economisti, desi randamentul la care ne-am imprumutat a fost usor mai ridicat decat cel de anul trecut. Totusi, succesul emisiunii Romaniei este umbrit de agentia de evaluare Fitch, care a acordat eurobondurilor romanesti ratingul BB+, adica “non-investment grade”.

Romania a imprumutat saptamana trecuta de pe pietele externe 1,5 miliarde de euro prin vanzarea de obligatiuni cu scadenta peste 5 ani la un randament de 5,29%. Aceasta a fost prima emisiune a Romaniei din programul MTN (Medim Term Notes), prin care Romania isi propune sa atraga in trei ani cel mult 7 miliarde de euro de pe pietele externe. Investitorii straini au subscris sume de pana la 3 miliarde de euro la emisiunea Romaniei, dublu fata de cat am imprumutat.

Prima veste buna este ca statul a emis obligatiuni pe termen mediu pe pietele externe, dupa ce in trecut s-a imprumutat preponderent pe termen scurt (6-12 luni) de pe piata locala.

“Emisiunea de saptamana trecuta reprezinta un pas decisiv luat pentru a micsora dependenta de finantarea locala si de cea de la FMI, dar si un pas luat pentru a lungi durata imprumuturilor”, explica analistul economic Lucian Isar.

Cel mai recent imprumut al Romaniei de pe pietele externe a avut loc in martie 2010, cand statul a imprumutat un miliard de euro printr-o emisiune de eurobonduri cu scadenta la 5 ani, la un cupon de 5% si un randament total de 5,17% pe an. Valoarea subscrierilor de atunci s-a ridicat la 4,9 miliarde de euro.

Comparand emisiunea actuala (iunie 2011) cu cea de anul trecut (martie 2010) observam ca randamentul total l-a care s-a imprumutat statul este mai mare, de 5,29% fata de 5,17%, desi Romania era considerata a fi o tara mai riscanta anul trecut.

“Pe masura ce perspectiva macroeconomica a Romaniei se stabilizeaza, riscul de tara ar trebui sa scada si, implicit, si randamentele la astfel de imprumuturi sa se reduca. Insa, randamentul acestei ultimei emisiuni de eurobonduri a fost marginal mai mare in comparatie cu cel al ultimei emisuni de acest tip de anul trecut, cu 0,12%”, afirma Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica.

El considera ca si daca tinem cont de reducerea CDS pentru Romania si efectul cresterii ratei de dobanda a Bancii Centrale Europene, un randament marginal sub 5% pentru aceasta emisiune de eurobonduri ar fi fost probabil mai potrivit, dat fiind conditiile existente.

Bogdan Dragoi, secretar de stat in cadrul Ministerului Finantelor Publice, a precizat ca pretul obtinut la emisiune este doar cu 19 puncte de baza mai mare decat CDS Romaniei, ceea ce reprezinta o performanta foarte buna pentru statele din regiune. Opinia sa este comuna cu cea ministrului de Finante, Gheorghe Ialomitianu (foto), care a subliniat in carul unui eveniment organizat la banca centrala ca “ne-am imprumutat mult mai avantajos decat alte tari” si ca fondurile obtinute vor fi utilizate pentru consolidarea datoriei publice.

“Romania beneficiaza de incredere pe pietele financiare, ceea ce este un lucru foarte bun. Este un avantaj pentru Romania, mai ales ca ne-am imprumutat mult mai avantajos decat alte tari. Romania nu are probleme in a isi finanta deficitul bugetar, nu are o problema cu finantarea externă. Este un lucru extraordinar pentru Romania ca are increderea investitorilor”, a declarat Ialomitianu.

Datoria publica a Romaniei a urcat la finalul lunii martie 2011 la aproape 199 miliarde de lei (48,41 miliarde de euro la un curs de schimb de 4,11 lei/euro), reprezentand 36% din PIB. Puteti observa evolutia datoriei publice in perioada 2000 – martie 2011 in documentul atasat. Presedintele Traian Basescu a propus recent limitarea prin Constitutie a defictului bugetar la 3% din PIB si a datoriei publice la 60% din PIB. Propunerea sa s-a concretizat intr-un proiect de lege.

Totusi, Fitch Ratings a atribuit emisiunii de eurobonduri a Romaniei, in valoare de 1,5 miliarde de euro, ratingul “BB+”, care corespunde cu nivelul ratingului tarii pentru datoriile pe termen lung in valuta. Calificativul “BB+” este unul “non-investment grade“, plasandu-se doar cu o treapta mai jos fata de primele ratinguri cu recomandare de investitie.

Circa 30% din obligatiunile emise de Romania au avut cumparatori din Marea Britanie si Irlanda, reprezentand 450 milioane de euro, potrivit Mediafax. Investitorii din SUA si bancile romanesti au atras fiecare 20% din titluri, corespunzator unei cote de cate 300 milioane de euro. Pe urmatoarele pozitii se claseaza Germania si Austria (cu 8% din total) si tarile din Europa Centrala si de Est (tot cu 8%). Investitorii din Belgia, Olanda, Luxemburg au preluat in total 5% din obligatiuni, iar cei din Asia detin 3% din titluri.

Investitorii straini s-au aratat interesati de emisiunea Romaniei de eurobonduri, subscrieri realizand chiar si investitorii din Europa emergenta, in special cei din Polonia, a precizat Cristian Popa, viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. El a precizat ca investitorii si-au manifestat interesul si pentru o eventuala emisiune de bonduri denominate in dolari.

“O prezenta noua pentru Romania la subscrieri a fost din partea Poloniei. Pietele traditionale, precum Germania si Austria, au fost relativ mai putin reprezentate la aceasta emisiune”, a declarat Popa. Viceguvernatorul BNR a mentionat ca oportunitatea unor viitoare emisiuni de bonduri romanesti denominate in dolari se afla in analiza la Ministerul Finantelor Publice.

Observand ratingul acordat de Fitch eurobondurilor romanesti observam ca tara noastra inca nu si-a recapatat statutul de “vedeta” in randul tarilor emergente, cum era in perioada de boom economic, insa interesul investitorilor arata potentialul pe care il are Romania.

Luna trecuta, banca de investitii Renaissance Capital aprecia ca Romania va deveni unul dintre cei mai siguri emitenti de titluri din Europa, iar revenirea ratingului de credit la categoria investment grade nu ar fi o surpriza.

sursa . wall-street.ro

Din cauza esecului de proportii inregistrat la capitolul asigurarii obligatorii a locuintelor, agentii celor 13 companii de asigurare acreditate incaseaza bani si de la proprietarii care nu vor fi despagubiti in caz de calamitate, momindu-i cu oferte mincinoase. Motivul se datoreaza faptului ca, pana la ora actuala, din aproximativ 8,3 milioane de locuinte din teritoriu, doar 6% au fost asigurate, actiunea putand fiind considerata un adevarat fiasco. Vezi lista imobilelor din Bucuresti incadrate in rist seismic, pe care proprietarii nu trebuie sa se asigure inainte de consolidare, deoarece nu vor fi despagubiti in caz de calamitate

Potrivit legii, toti romanii care detin o locuinta din caramida ori beton trebuie sa le asigure pentru echivalentul a 20 de euro pe an. Iar cei cu case din lemn, paianta sau chirpici, cu 10 euro pe an. In cazul in care imobilul va fi luat de ape, ori va fi distrus in totalitate de alunecarile de teren sau de cutremur, despagubirile vor fi de 20.000 de euro, respectiv 10.000 de euro. La ora actuala, 65% dintre constructii se incadreaza in prima categorie, iar 35% in cea de-a doua.

Persoanele asistate social nu trebuie sa plateasca, asigurarea fiind suportata de autoritatile locale. Care asigurare nu poate fi platita inca, deoarece anul trecut, cand s-au aprobat cheltuielile, un astfel de efort financiar n-a fost bugetat. La fel ca si in cazul autoritatilor centrale, care ar fi trebuit sa-si asigure palatele, sediile administrative, casele de protocol, locuintele de serviciu etc.

Ceea ce denota ca aceasta taxa de solidaritate instituita de Guvern, pentru unii e valabila, pentru altii – nu. Adica, cetatenii sunt mai solidari decat autoritatile. La fel cum proprietarul sarac al unei garsoniere de la marginea orasului e mai solidar decat bogatul cu o vila construita ilegal pe marginea albiei unui rau, fiindca amandoi platesc tot echivalentul a 20 de euro pe an.

Presedintele de onoare al Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei (UNPR), Cristian Diaconescu, a declarat, vineri, dupa o intalnire cu reprezentantii FMI, CE si BM, ca reprezentantii Fondului au agreat posibilitatea acordarii diferentiate a subventiei pentru energia electrica, in functie de venit, relateaza Mediafax.

Diaconescu a afirmat ca reprezentantii Fondului Monetar International au agreat ideea unui sistem de reglementare diferentiata a subventiei la energia electrica pentru consumatorii casnici, in functie de venit.

Reglementarea vizeaza, potrivit lui Diaconescu, consumatorii vulnerabili. El a precizat ca UNPR va initia un proiect de lege pentru diferentierea subventiei.

“Cei de la FMI ar agrea o varianta, transparenta, care sa nu duca la distorsionarea pietei si cu respectarea reglementarilor concurentei, de acordare a subventiei la energie pentru categoriile defavorizate in asa fel incat cei bogati, cu venituri mari si care, cum au spus ei, isi incalzesc piscinele cu energie electrica, sa plateasca mai mult decat cei cu venituri modeste”, a afirmat presedintele de onoare al UNPR.

Diaconescu a mai mentionat ca un alt punct al discutiilor cu reprezentantii FMI, Bancii Mondiale si Comisiei Europene a fost legat de cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene.

“Avem o clara lipsa de performanta, atat la nivel local, cat si la nivel central. Este o situatie pe care trebuie sa ne-o asumam si, daca suntem seriosi, trebuie sa avem raspunsuri clare la aceasta problema”, a declarat el.

Presedintele UNPR, Marian Sarbu, a afirmat ca discutia cu reprezentantii organismelor financiare internationale a confirmat faptul ca UNPR a luat “decizia corecta” de a asigura stabilitatea politica prin mentinerea acordului de guvernare cu PDL si UDMR.

“Am vrut sa auzim o parere personala a reprezentantilor celor trei organisme, iar raspunsul nu a mai fost unul diplomatic, care sa ocoleasca tema. M-am bucurat sa aud ca exista o confirmare ca acest partid a luat o decizie corecta cand a decis sa contribuie la stabilitatea politica, aceasta fiind baza pentru iesirea din recesiune si perspectiva de crestere economica pentru 2011 cu 1,5%-1,8% si pentru 2012 cu 3,5%-4%”, a declarat Sarbu.

El a spus ca, pe aceste estimari optimiste ale FMI, se poate lua in calcul revenirea salariilor bugetarilor, incepand cu 2012, la nivelul anterior diminuarii cu 25%, precum si majorarea valorii punctului de pensie cel putin cu rata inflatiei.

“Laitmotivul discutiilor a fost ca Romania a trecut de perioada cea mai grea si a fost o confirmare ca UNPR a facut o optiune corecta pentru Romania, iar urmatorul an si jumatate va consolida aceasta decizie. Sper ca Guvernul sa gestioneze masurile economice viitoare cu intelepciune si cu o mai mare capacitate de explicare si exprimare care este logica acestor masuri”, a mai afirmat Sarbu.

FMI amana discutia despre reducerea CAS-ului

Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI a anuntat ca Fondul Monetar International amana discutia despre reducerea CAS-ului pentru urmatoarea runda de negociere, care va avea loc peste trei luni, chiar daca specialistii sai sustin ca economia Romaniei va creste cu peste 1,5% anul acesta.

Mihai Tanasescu crede ca, in privinta tintei de deficit bugetar, Romania are toate sansele sa se incadreze in limita stabilita anul acesta, adica 4,4% din PIB.

“Este important ca masurile care au fost luate anul trecut incep sa-si produca efectele si desigur sa consolideze deficitul fiscal pentru anul urmator la 3% asa cum am anticipat data trecuta”, a declarat reprezentantul Romaniei la FMI.

sursa . dailybusiness.ro

Moneda nationala se depreciase joi, cursul oficial ajungand la 4,0906 lei/euro, dupa ce miercuri a fost de 4,0858 lei/euro, recordul anterior al lunii aprilie.

sursa  . dailybusiness.ro

“Masurile speciale” de restrictionare a activitatii de creditare in valuta pe care Banca Nationala a Romaniei le pregateste pot duce la o limitare a creditului din economie.

“Creditarea mai redusa poate duce la incetinirea economiei”, a declarat, pentru Wall-Street.ro, Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.

Estimarile oficiale arata ca economia Romaniei va inregistra o crestere de 1,5% din PIB in acest an.

Steven van Groningen a mentionat ca ar fi de dorit, in loc sa se restrictioneze creditarea in valuta, sa fie stimulata creditarea in moneda nationala, insa acest lucru este dificil de realizat din doua motive.

“In primul rand sunt dobanzile, car sunt mai mari la creditele in lei, iar in al doilea rand este cursul de schimb, care favorizeaza creditarea in valuta. Evident ca nu putem sustine o depreciere a leului, insa nici dobanzile nu se pot reduce din cauza inflatiei ridicate”, a explicat Steven van Groningen.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a anuntat saptamana trecuta ca banca centrala pregateste masuri speciale de limitare a creditarii inn valuta. Bancherii asteapta sa vada sub ce forma se vor concretiza aceste masuri si ce efecte vor avea.

sursa . wall-street.ro

1. Desi economia europeana a fost afectata de recesiunea economica, in 2009 activele bancare totale au avut o crestere de circa 2%, iar Romania a fost a patra cea mai mare piata bancara din Europa Centrala si de Est in 2009, activele bancare totale de pe plan local (78,1 miliarde de euro) depasind media ECE.

2. Distributia creditelor in functie de destinatie arata diferente intre tarile ECE, in Romania fiind inregistrat un nivel mai ridicat al creditelor de consum.

3. In ceea ce priveste cardurile de credit si platile bancare netraditionale, piata ECE nu este pe deplin dezvoltata, Romania si Bulgaria ocupand ultimul loc intre tarile ECE in cadrul acestui segment de piata.

4. Avand in vedere criza financiara internationala, anii 2009 si 2010 s-au caracterizat printr-o temperare a activitatii bancare in Romania.

5. Ritmul ridicat de crestere a creditelor neguvernamentale (acordate populatiei si societatilor nefinanciare) pana in anul 2008 a fost inlocuit de o contractie in 2009 si 2010, in termeni reali. Ritmul anual de crestere a creditelor in lei a atins valori negative in mai 2009, iar cel al creditelor in valuta, in ianuarie 2010.

6. Depozitele bancare si-au continuat cresterea, desi in 2010 au inregistrat un ritm de crestere mai lent decat in 2009.

7. Ratele medii ale dobanzilor practicate de bancile din Romania au avut un trend descendent, dupa nivelurile ridicate din 2008.

8. In 2010 numarul de carduri valide si valoarea tranzactiilor de retragere de numerar de la bancomate au fost mai scazute in 2010 fata de 2008, in timp ce valoarea tranzactiilor de plata cu carduri a crescut.

9. Cresterea creditelor neperformante, cumulata cu venituri scazute, au afectat profitabilitatea sistemului bancar (la sfarsitul anului 2010, pierderea neta agregata a sistemului a fost de circa 71 milioane de euro).

10. Tendintele pe termen scurt si mediu ale sistemului bancar romanesc includ: repozitionarea bancilor mici pe segmente de nisa, o potentiala consolidare a sistemului bancar prin fuziuni si achizitii, concurenta sporita pentru clientii „buni” si cresterea gradului de penetrare a cardurilor.