Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci

Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne (cunoscuta si sub denumirea de “al treilea pilon”) a fost institutionalizata prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene. Scopul acestei cooperari a fost acela de a pune in practica principiul liberei circulatii a persoanelor. Cooperarea a inclus:

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,

Apartenenta persoanei la o anumita natiune.

Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,

Fuzionare. O operatiune de concentrare este realizata atunci cand doua sau mai multe intreprinderi, independente anterior, fuzioneaza, atunci cand o intreprindere achizitioneaza controlul unei alte intreprinderi

(Haircut) In Statele Unite, termen utilizat in industria instrumentelor financiare care se refera la formulele folosite in evaluarea instrumentelor financiare pentru a calcula capitalul net al unui broker/dealer.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Fuzionare. O operatiune de concentrare este realizata atunci cand doua sau mai multe intreprinderi, independente anterior, fuzioneaza, atunci cand o intreprindere achizitioneaza controlul unei alte intreprinderi

Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

In Spania, reglementarea nationala conditioneaza infiintarea unei noi farmacii de eliberarea unei autorizatii administrative prealabile. Aceasta reglementare este pusa in aplicare de comunitatile autonome, care stabilesc criteriile pentru autorizarea deschiderii de farmacii.
In 2002, comunitatea autonoma Asturias (Spania) a decis sa lanseze un anunt de depunere a candidaturilor in vederea eliberarii de autorizatii de infiintare a unor noi farmacii. Aceasta decizie era intemeiata pe decretul privind reglementarea farmaciilor si a punctelor farmaceutice in Principatul Asturias. Decretul respectiv instituie un sistem de autorizare care limiteaza numarul farmaciilor intr-o zona in functie de populatia acestei zone (o singura farmacie poate fi infiintata, in principiu, pentru o cota de 2 800 de locuitori; o farmacie suplimentara nu poate fi infiintata decat daca acest prag este depasit, farmacia respectiva fiind infiintata pentru fractiunea care depaseste 2 000 de locuitori). In plus, sistemul interzice deschiderea unei farmacii la mai putin de 250 de metri de o alta farmacie. In sfarsit, decretul stabileste anumite criterii care permit selectia farmacistilor concurenti, prin atribuirea unor puncte in functie de experienta profesionala si universitara a candidatilor.
JosA© Manuel Blanco PA©rez si MarA­a del Pilar Chao GAłmez, farmacisti care poseda o diploma de specialitate, doresc sa deschida o noua farmacie in Asturias, fara a se supune insa regimului de planificare teritoriala care decurge din decretul adoptat de Asturias. In consecinta, acestia au formulat o actiune impotriva anuntului de depunere a candidaturilor lansat de Asturias si impotriva decretului mentionat.
Avand indoieli cu privire la compatibilitatea decretului adoptat de Asturias cu principiul libertatii de stabilire consacrat in tratat, Tribunal Superior de Justicia de Asturias (Spania), investit cu solutionarea litigiilor, s-a adresat Curtii de Justitie .
Cu privire la conditiile legate de densitatea demografica si de distanta minima dintre farmacii
In hotararea pronuntata astazi, Curtea apreciaza ca respectivele conditii legate de densitatea demografica si de distanta minima dintre farmacii stabilite prin decretul adoptat de Asturias (si anume, un numar minim de 2 800 sau de 2 000 de locuitori pe farmacie si o distanta minima de 250 de metri intre farmacii) constituie o restrictie privind libertatea de stabilire. Cu toate acestea, Curtea aminteste ca astfel de masuri pot fi justificate daca sunt indeplinite patru conditii: ele trebuie sa se aplice fara discriminare, trebuie sa fie justificate de motive imperative de interes general, trebuie sa fie de natura sa asigure realizarea obiectivului urmarit si sa nu depaseasca ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia.
Mai intai, Curtea constata ca respectivele conditii legate de densitatea demografica si de distanta minima intre farmacii in regiune se aplica fara discriminare pe motiv de cetatenie sau nationalitate.
In continuare, Curtea apreciaza ca obiectivul restrictiilor demografice si geografice stabilite prin decretul adoptat de Asturias urmareste asigurarea unei aprovizionari sigure si de calitate a populatiei cu medicamente. Prin urmare, acest obiectiv constituie un motiv imperativ de interes general, susceptibil sa justifice o reglementare precum cea in cauza in actiunea principala.
Pe de alta parte, Curtea considera ca reglementarea asturiana este de natura sa asigure realizarea acestui obiectiv. Astfel, in lipsa oricarei reglementari, nu se poate exclude ca farmacistii sa se concentreze in localitatile considerate atractive, astfel incat anumite alte localitati mai putin atractive ar suferi din cauza unui numar insuficient de farmacii susceptibile sa asigure un serviciu farmaceutic sigur si de calitate .
Cu toate acestea, Curtea examineaza coerenta reglementarii adoptate de Asturias in raport cu obiectivul referitor la asigurarea unei aprovizionari sigure si de calitate a populatiei cu medicamente. In aceasta privinta, aplicarea uniforma a normelor de baza de 2 800 de locuitori si de 250 de metri intre farmacii, stabilite prin decretul adoptat de Asturias, risca sa nu asigure un acces adecvat la serviciul farmaceutic in zone care prezinta anumite particularitati demografice. Astfel, in primul rand, in cazul in care conditia numarului minim de 2 800 de locuitori s-ar aplica in mod invariabil in anumite zone rurale in care populatia este in general dispersata si mai putin numeroasa, anumiti locuitori s-ar afla in afara ariei locale rezonabile a unei farmacii si ar fi lipsiti, astfel, de un acces adecvat la serviciul farmaceutic. In al doilea rand, in anumite zone geografice cu o mare concentrare demografica, aplicarea stricta a conditiei distantei minime de 250 de metri intre farmacii ar risca sa conduca la situatia in care perimetrul prevazut pentru o singura farmacie ar include mai mult de 2 800 de locuitori.
Prin urmare, Curtea aminteste ca decretul adoptat de Asturias pune in aplicare legislatia nationala. Or, aceasta din urma prevede anumite masuri de ajustare care permit atenuarea consecintelor aplicarii normei de baza de 2 800 de locuitori. Astfel, potrivit legislatiei nationale, comunitatile autonome pot stabili cote de populatie mai reduse decat cota de 2 800 de locuitori pe farmacie, pentru zonele in care, din cauza caracteristicilor lor, aplicarea criteriilor generale nu permite ca o farmacie situata intr-o asemenea zona particulara sa devina mai accesibila pentru segmentul local de populatie. In plus, potrivit legislatiei nationale mentionate, comunitatile autonome pot autoriza, in functie de concentrarea populatiei, o distanta mai mica de 250 de metri intre farmacii si creste in acest mod numarul de farmacii disponibile in zonele cu o concentrare foarte mare a populatiei. In aceste conditii, Curtea apreciaza ca revine instantei de trimitere sa verifice daca autoritatile competente utilizeaza abilitarea oferita de legislatia nationala pentru zonele geografice ce prezinta caracteristici demografice particulare.
In sfarsit, Curtea apreciaza ca reglementarea adoptata de Asturias nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de asigurare a unei aprovizionari sigure si de calitate a populatiei cu medicamente.
In consecinta, Curtea concluzioneaza ca respectivele conditii legate de densitatea demografica si de distanta minima intre farmacii, stabilite prin decretul adoptat de Asturias, nu se opun libertatii de stabilire, atat timp cat normele de baza de 2 800 de locuitori sau de 250 de metri nu impiedica, in zonele geografice ce prezinta caracteristici demografice particulare, infiintarea unui numar suficient de farmacii susceptibile sa asigure un serviciu farmaceutic adecvat, aspect a carui verificare este de competenta instantei nationale.
Cu privire la criteriile de selectare a titularilor de noi farmacii, prevazute de decretul adoptat de Asturias
Cu titlu introductiv, Curtea aminteste ca libertatea de stabilire impune ca acele criterii aplicabile in cadrul unui regim al autorizatiei administrative sa nu fie discriminatorii.
In aceasta privinta, Curtea arata ca, potrivit decretului adoptat de Asturias, meritele profesionale privind experienta profesionala acumulata pe teritoriul comunitatii autonome Asturias se calculeaza cu o majorare de 20 %. In plus, potrivit acestei reglementari, in cazul in care mai multi candidati obtin acelasi numar de puncte, autorizatiile sunt acordate potrivit unei ordini care da prioritate anumitor categorii de candidati. Printre aceste categorii, este prevazuta in al treilea rand categoria farmacistilor care si-au exercitat activitatea profesionala in comunitatea autonoma Asturias. Curtea apreciaza ca cele doua criterii sunt mai usor de respectat de catre farmacistii nationali care isi exercita activitatea economica cel mai adesea pe teritoriul national decat de catre farmacistii resortisanti ai altor state membre care exercita aceasta activitate mai frecvent intr-un alt stat membru. In consecinta, Curtea concluzioneaza ca cele doua criterii de selectare au un caracter discriminatoriu si, prin urmare, ca libertatea de stabilire se opune acestora.

MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Este de competenta instantei nationale sa solutioneze cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.

Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.

Reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.

Reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.

Reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.

Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.

Egalitatea de tratament intre resortisantii comunitari este un principiu de drept comunitar care interzice orice forma de discriminare pe motiv de nationalitate.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Desemneaza ansamblul de masuri, prestatii in bani si in natura, acordate in vederea protejarii veniturilor in cazul aparitiei riscurilor sociale.

Legislatia secundara este fundamentat de Tratate si implica o varietate de proceduri definite in acestea. In cadrul Tratatelor care instituie Comunitatile Europene, Dreptul comunitar poate lua urmatoarele forme:

Legaturta juridica intre copil si tata izvorand din descendenta naturala sau din infiere.

Desemneaza ansamblul de masuri, prestatii in bani si in natura, acordate in vederea protejarii veniturilor in cazul aparitiei riscurilor sociale.

Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.

Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,

Drepturi fundamentale:
a€˘ de a lucra si a alege in mod liber profesia;
a€˘ de afiliere sindicala libera: toti lucratorii au dreptul de a adera la un sindicat pentru a-si promova si apara interesele economice si sociale;
a€˘ de negociere colectiva: modalitatea prin care se stabilesc conditiile de munca si drepturile si obligatiile;
a€˘ de participare la greva. Greva reprezinta suspendarea activitatii economice. Exercitarea dreptului de greva nu afecteaza relatia de munca dar, pe toata durata acesteia, contractul de munca se considera suspendat;
a€˘ de participare la adunarile generale ale societatii;
a€˘ la promovare si formare profesionala, in vederea prestarii unei activitati calificate. Presupune actualizarea cunostintelor, a abilitatilor economice si cresterea competentei profesionale;
a€˘ la nediscriminare pe motiv de sex, stare civila, varsta, rasa, limba, conditie sociala, idei religioase sau politice, afiliere sau neafiliere la un sindicat;
a€˘ la integritate fizica si la o politica de protectie si igiena corespunzatoare;
a€˘ la respectarea intimitatii si demnitatii .

Drepturi izvorate din contractul de munca:
a€˘ dreptul la plata salariului;
a€˘ dreptul la plata orelor suplimentare;
a€˘ dreptul la efectuarea concediului de odihna, sarbatori legale etc.

Prestatii de securitate sociala stabilite prin legislatia comunitara (Regulamentul (CE) nr. 883/2004 si Regulamentul (CE) nr. 987/2009 ):
a€˘ prestatii de boala;
a€˘ indemnizatii de maternitate si de paternitate asimilate;
a€˘ indemnizatii de invaliditate;
a€˘ prestatii pentru limita de varsta;
a€˘ prestatii de urmas;
a€˘ prestatii in cazul unor accidente de munca si boli profesionale;
a€˘ ajutoarele de deces;
a€˘ ajutoarele de somaj;
a€˘ prestatii de prepensionare;
a€˘ prestatii familiale.

Principii generale stabilite prin legislatia comunitara (Regulamentul (CE) nr. 883/2004 si Regulamentul (CE) nr. 987/2009 ):
a€˘ egalitate de tratament cu cetatenii statului de destinatie: acordarea acelorasi drepturi si impunerea acelorasi obligatii de securitate sociala;
a€˘ totalizarea perioadelor de asigurare realizate in statele membre ale U.E. ;
a€˘ exportul prestatiilor – dreptul de a beneficia pe teritoriul statului de domiciliu de prestatiile dobandite in statele membre ale U.E. in care a fost desfasurata activitatea .

Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati

Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati

Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \”oricine cu oricine\”, pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.

Conform Ordonantei guvernamentale nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.

Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.

Europa “cu geometrie variabila” este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.

Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \”oricine cu oricine\”, pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.

Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \”oricine cu oricine\”, pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.

Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \”oricine cu oricine\”, pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.

Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.

Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \”oricine cu oricine\”, pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,

Puterile publice existente in stat.

• nu sunteti obligat sa aveti cetatenia unuia dintre statele membre. Trebuie insa ca incalcarea drepturilor dumneavoastra sa fi fost comisa de unul dintre aceste state, in jurisdictia sa care, in general, corespunde teritoriului sau.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Reglementarea olandeza a jocurilor de noroc se intemeiaza pe un sistem de autorizatii exclusive,
potrivit caruia, pe de o parte, se interzice organizarea sau promovarea jocurilor de noroc, cu
exceptia situatiei in care o autorizatie administrativa a fost eliberata in acest scop si, pe de alta
parte, autoritatile nationale nu acorda decat o singura autorizatie pentru fiecare dintre jocurile de
noroc autorizate. In plus, in Tarile de Jos nu se pot organiza jocuri de noroc prin internet.
De Lotto, fundatie de drept privat fara scop lucrativ, este titulara autorizatiei pentru organizarea de
pariuri sportive, a jocurilor loto si a jocurilor cu cifre. Aceasta are ca obiect, potrivit statutului sau,
colectarea de fonduri prin organizarea de jocuri de noroc si repartizarea acestor fonduri intre
institutii care lucreaza in interes general, in special in domeniul sportului, al educatiei fizice, al
bunastarii generale, al sanatatii publice si al culturii.

Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Suprema olandeza) si Raad van State (Consiliul de Stat)
solicita Curtii de Justitie sa se pronunte asupra compatibilitatii cu dreptul Uniunii Europene a
reglementarii olandeze privind politica in domeniul jocurilor de noroc.

In cauza C-258/08, Ladbrokes
Societatile Ladbrokes isi desfasoara activitatea in domeniul organizarii de pariuri sportive si sunt
cunoscute in special prin activitatile lor in domeniul pariurilor cu cota (a€žbookmakinga€ť). Pe site-urile
lor internet, acestea ofera mai multe jocuri de noroc, in principal legate de sport. Aceste societati
nu exercita nicio activitate materiala pe teritoriul olandez.
Reprosand acestor societati ca ofera persoanelor cu resedinta in Tarile de Jos, prin intermediul
internetului, jocuri de noroc pentru care acestea nu dispuneau de autorizatie, De Lotto a sesizat
instanta nationala.

In opinia Curtii, este cert ca o reglementare precum cea in cauza constituie o restrictie a liberei
prestari a serviciilor.
Cu toate acestea, o astfel de restrictie poate fi justificata, in special prin obiectivele de protectie a
consumatorilor, de prevenire a fraudei si a incitarii cetatenilor la o cheltuiala excesiva legata de joc,
precum si de prevenire a tulburarilor sociale. In aceasta privinta, este de competenta instantelor
nationale sa verifice daca reglementarile statelor membre raspund cu adevarat obiectivelor
susceptibile sa le justifice si daca restrictiile pe care le impun nu sunt disproportionate in raport cu
aceste obiective.
In acest context, Hoge Raad are indoieli cu privire la caracterul coerent si sistematic al
reglementarii nationale, in masura in care aceasta permite societatii De Lotto sa ofere noi jocuri si
sa recurga la mesaje publicitare pentru a-si face oferta atractiva pe piata .
www.curia.europa .eu
Curtea considera ca o politica de extindere controlata in sectorul jocurilor de noroc poate fi intru totul compatibila cu obiectivul care vizeaza atragerea catre activitati autorizate si reglementate a jucatorilor ce desfasoara activitati de jocuri si de pariuri clandestine interzise ca atare.
Revine instantei de trimitere sarcina sa aprecieze daca reglementarea nationala poate fi considerata ca inscriindu-se in cadrul unei politici de expansiune controlata in sectorul jocurilor de noroc, vizand in mod efectiv canalizarea dorintei de joc inspre circuitele legale.
Daca s-ar dovedi ca Regatul Tarilor de Jos urmeaza o politica de puternica expansiune a jocurilor de noroc, incitand si incurajand in mod excesiv consumatorii sa participe la acestea, cu scopul principal de a colecta fonduri, ar trebui asadar sa se concluzioneze ca o astfel de politica nu limiteaza in mod coerent si sistematic activitatile de jocuri de noroc.
In cadrul acestei aprecieri, este necesar sa se verifice in special daca activitatile de joc ilegale pot constitui o problema in Tarile de Jos si daca o expansiune a activitatilor autorizate si reglementate ar fi de natura sa remedieze o asemenea problema.
Pe de alta parte, societatile Ladbrokes arata ca sunt titularele unei autorizatii eliberate de autoritatile din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord care le permit sa ofere pariuri sportive si alte jocuri de noroc prin internet precum si prin telefon, si sunt supuse, in acest stat membru, unei legislatii foarte stricte pentru prevenirea fraudei si a dependentei de jocurile de noroc. In opinia lor, controalele si garantiile nu ar trebui sa intervina in doua etape.
In aceasta privinta, Cutea arata ca sectorul jocurilor de noroc oferite prin internet nu face obiectul unei armonizari in cadrul Uniunii Europene. Un stat membru este, asadar, indreptatit sa considere ca simplul fapt ca un operator, precum societatile Ladbrokes, ofera in mod legal servicii din acest sector prin internet intr-un alt stat membru nu constituie o garantie suficienta de protectie a consumatorilor nationali.
In plus, ca urmare a lipsei contactului direct dintre consumator si operator, jocurile de noroc accesibile prin internet implica riscuri de natura diferita si de o importanta sporita in raport cu pietele traditionale ale unor asemenea jocuri in ceea ce priveste eventualele fraude savarsite de operatori impotriva consumatorilor.

In cauza C-203/08 Sporting Exchange (Betfair)
Sporting Exchange (Betfair) isi desfasoara activitatea in sectorul jocurilor de noroc si isi ofera serviciile numai prin intermediul internetului si prin telefon. Din Regatul Unit, aceasta pune la dispozitia destinatarilor de servicii o platforma pentru pariuri pe evenimente sportive si curse de cai, pe baza unor autorizatii britanice si malteze. Betfair nu dispune de niciun sediu sau punct de vanzare in Tarile de Jos
Sporting Exchange (Betfair) a aratat, in esenta, ca autoritatile olandeze erau obligate, pe de o parte, sa recunoasca autorizatia de care aceasta beneficiaza in Regatul Unit si, pe de alta parte, sa respecte principiul transparentei la acordarea unei autorizatii pentru oferirea de jocuri de noroc.
In primul rand, urmand acelasi rationament ca in cauza C-258/08, Ladbrokes, Curtea arata ca, avand in vedere particularitatile oferirii de jocuri de noroc prin internet, restrictia privind libera prestare a serviciilor se poate considera justificata prin obiectivul luptei impotriva fraudei si a criminalitatii.
In al doilea rand, in ceea ce priveste regimul de autorizare a unui operator unic, statele membre dispun de o putere de apreciere suficienta pentru definirea nivelului de protectie urmarit in materia jocurilor de noroc. Cu toate acestea, pentru ca un regim de autorizare administrativa prealabila sa se justifice, acesta trebuie sa fie intemeiat pe criterii obiective, nediscriminatorii si cunoscute in mod anticipat, astfel incat sa circumscrie exercitarea puterii de apreciere a autoritatilor nationale, pentru ca aceasta sa nu fie utilizata in mod arbitrar.

In orice caz, restrictiile privind libera prestare a serviciilor, care decurg in mod specific din procedurile de acordare si de reinnoire a unei autorizatii in beneficiul unui operator unic, ar putea fi considerate justificate daca statul membru in cauza ar decide sa acorde sau sa reinnoiasca autorizatia unui operator public a carui gestiune este supusa supravegherii directe a statului sau unui operator privat asupra activitatilor caruia autoritatile publice sunt in masura sa exercite un control strict.
In asemenea situatii, acordarea sau reinnoirea in beneficiul unui astfel de operator, in afara oricarei proceduri de exercitare a concurentei, a unor drepturi exclusive pentru exploatarea jocurilor de noroc nu ar parea disproportionate avand in vedere obiectivele urmarite de reglementarea olandeza.
Este de competenta instantei de trimitere sa verifice daca titularii de autorizatii din Tarile de Jos in vederea organizarii de jocuri de noroc indeplinesc aceste conditii .

MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Este de competenta instantei nationale sa solutioneze cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.

Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.

Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala; mijloace de aparare invocate in cursul procesului penal, constand in stari de fapt sau de dretpt , susceptibile sa puna capat sau sa intrerupa cursul judecatii.

Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

Prevazute in cap. I, t. II, C. proc. pen.,partea generala, mijloc prin care se creeaza posibilitatea trimitrerii cauzei de la organul judiciar necompetent la cewl competent.

Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept

Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).

Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.

Grupare de persoane fizice sau juridice organizata pe baza unui statut in vederea realizarii unui scop comun (stiintific, cultural, artistic, sportiv).

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.

Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.

Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.

Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.

Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.

Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Directiva privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii¹ este aplicabila, in principiu, tuturor clauzelor contractuale care nu au fost negociate individual. Cu toate acestea, directiva prevede doua exceptii privind aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale. Astfel, aceasta apreciere nu priveste nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al pretului sau a remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate in mod clar si inteligibil.
Reglementarea spaniola care a transpus aceasta directiva in dreptul intern nu a preluat aceste exceptii . Astfel, respectiva reglementare permite instantelor nationale sa aprecieze caracterul abuziv al unei clauze care priveste obiectul principal al contractului, chiar in ipotezele in care aceasta clauza a fost redactata in mod prealabil de vanzator sau furnizor in mod clar si inteligibil.
Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid (Caja de Madrid), o institutie spaniola de credit, a incheiat cu clientii sai contracte de credit ipotecar care prevedeau o rata a dobanzii variabila care trebuia adaptata in mod periodic conform unui indice de referinta stabilit. Aceste contracte cuprindeau, in plus, o clauza redactata in prealabil, conform careia rata dobanzii datorate de imprumutat trebuia rotunjita, incepand cu prima revizuire, la un sfert de punct procentual superior de fiecare data cand variatia ratei depasea 0,25 %.
La 28 iulie 2000, o asociatie spaniola a utilizatorilor de servicii bancare (Ausbanc) a formulat o actiune in fata instantelor spaniole prin care urmarea, in special, sa obtina obligarea societatii Caja de Madrid la inlaturarea clauzei de rotunjire din contractele de credit mentionate, precum si incetarea utilizarii acesteia pentru viitor.
Tribunal Supremo (Tribunalul Suprem spaniol), care trebuie sa se pronunte in ultima instanta, solicita, in esenta, Curtii de Justitie sa stabileasca daca directiva privind clauzele abuzive se opune ca un stat membru sa prevada in ordinea sa interna si in beneficiul consumatorilor un control al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil.
Curtea aminteste, mai intai, ca sistemul de protectie pus in aplicare de directiva se intemeiaza pe ideea ca, in ceea ce priveste atat puterea de negociere, cat si nivelul de informare, consumatorul se afla intr-o situatie de inferioritate fata de vanzator sau furnizor, situatie care il determina sa adere la conditiile redactate in prealabil de vanzator sau furnizor, fara a putea exercita o influenta asupra continutului acestora.

In continuare, Curtea constata ca directiva nu a realizat decat o armonizare partiala si minimala a legislatiilor interne referitoare la clauzele abuzive, recunoscand totodata statelor membre posibilitatea de a asigura consumatorilor un nivel mai ridicat de protectie decat cel pe care aceasta il prevede.
Astfel, Curtea subliniaza ca statele membre pot sa mentina sau sa adopte, cu privire la totalitatea domeniului reglementat de directiva, norme mai stricte decat cele prevazute de directiva, cu conditia ca acestea sa asigure consumatorilor un nivel de protectie mai ridicat.
Or, prin autorizarea posibilitatii unui control jurisdictional complet al caracterului abuziv al tuturor clauzelor prevazute intr-un contract incheiat intre un vanzator sau furnizor si un consumator, reglementarea spaniola permite sa se asigure consumatorului un nivel de protectie efectiva mai ridicat decat cel stabilit de directiva.
In consecinta, Curtea concluzioneaza ca directiva nu se opune unei reglementari nationale care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil.
¹ Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii (JO L 95, p. 29, Editie speciala, 15/vol. 2, p. 273).

MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Este de competenta instantei nationale sa solutioneze cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Fapta care constituie, dupa caz, potrivit legii penale: a) o modalitate de savarsire a unor infractiuni cum ar fi ;nerespectarea regimului armelor si munitiilor, .

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

1- Opinie minoritara – Daca cererea de apel sau recurs, expediata prin plic simplu, a sosit la instanta dupa implinirea termenului de declararea caii de atac,dar data de pe plic, la expediere, se situa inlauntrul acestui termen, cererea era considerata a fi formulata in termen, fiind retrase formele de executare, iar dosarul fiind trimis in calea de atac respectiva;

2 – Opinia majoritara:
Au fost luate in considerare doar cererile expediate prin scrisoare recomandata, unde dovada introducerii in termen a fost facuta prin recipisa eliberata de oficiul postal, cu urmatoarea motivare:
Desi regula consacrata prin art.367 alin.1 din Codul de procedura penala este aceea ca cererea de apel se depune la instanta a carei hotarare se ataca, prin exceptie de la aceasta regula, in aliniatele 2 si 3 din acelasi articol, se prevede ca persoanele aflate in stare de detinere , pot depune cererea de apel si la administratia locului de detinere, iar daca apelul este declarat oral, declaratia facuta de apelantul arestat se consemneaza intr-un proces verbal incheiat de administratia loc ului de detinere .
Dar, pentru aceleasi consideratii-nu numai persoanele aflate in stare de detinere pot sa depuna cererea de apel si in alta parte decat la instanta a carei hotarare se ataca.In art.367 alin.4 Cod pr.penala, se prevede ca cererea de apel poate fi depusa si in conditiile aratate in art.187 alin.1 Cod pr.penala, adica, in cazul militarilor in termen, la unitatea militara din care fac parte, iar in celelalte cazuri, la oficiul postal prin scrisoare recomandata.In continuarea dispozitiilor de la acest din urma articol, se face si precizarea dovezilor cu care se poate proba declararea in termen a apelului declarat,respectiv,inregistrarea sau atestarea facuta de catre administratia locului de detinere pe actul depus, RECIPISA OFICIULUI POSTAL,precum si inregistrarea ori atestarea facuta de unitatea militara pe actul depus.
Daca legiuitorul ar fi inteles sa dea posibilitate persoanelor indreptatite la apel, sa foloseasca si scrisoarea simpla, ar fi enumerat-o in mod expres, ocazie cu care ar fi prevazut si modalitatea de a dovedi folosirea unui asemenea mijloc de expediere.
S-a apreciat ca intrucat partile, care au expediat cereri de declararea unei cai de atac, prin scrisoare simpla, au folosit un alt mijloc de expediere al corespondentei, decat cel prevazut in mod expres de lege si anume scrisoarea recomandata, fiind in aceasta situatie in imposibilitatea prezentarii recipisei oficiului postal, cu care sa faca dovada expedierii in termen, cererile respective sa fi respinse ca tardive.