Arta digitala, sau arta viitorului cum este ea considerata, si-a gasit un exponent si in Bucuresti, prin Galeria 115, prima de acest gen din Europa de Est.

Galeria expune lucrari create de artisti consacrati si tinere talente din intreaga lume. Astfel, devine posibila descoperirea de catre publicul larg a acestui nou tip de arta in forma sa finala, ca lucrare imprimata pe panza.

Termenul arta digitala denumeste arta creata sau modificata printr-un proces computerizat. Imaginile pot fi create direct prin mijloace de grafica vectoriala (Adobe Illustrator) sau pot fi prelucrate din surse externe precum desene scanate sau fotografii, prin utilizarea unor programe precum Adobe Photoshop.

Avantajul artei digitale este acela ca incurajeaza procesul creator, artisti din intreaga lume putand colabora pentru crearea unei singure opere, prin intermediul internetului. Astazi, mass-media foloseste din abundenta arta digitala in reclame, iar computerele sunt folosite pe scara larga in industria filmului pentru realizarea efectelor speciale.

Domeniile in care Romania se aseaza in fruntea celorlalte tari sunt putine chiar si atunci cand ne limitam comparatia la partea de rasarit a continentului nostru. Iata insa ca nu facem o regula din a ramane in urma: in Bucuresti s-a deschis prima galerie de arta digitala din estul Europei: Galeria 115.

„Am creat aceasta galerie din dorinta de a oferi artistilor digitali din intreaga lume, oportunitatea de a-si expune operele si pentru a putea oferi publicului romanesc acest nou tip de exprimare vizuala. Avem mare incredere in acest proiect inedit pentru piata romaneasca de arta si in colectia Art: PartTwo care este prezentata la ora actuala in galerie.”, spune Silvana Bratu, curatorul Galeriei 115, care adauga, in completare, ca lucrarile sunt semnate atat de nume consacrate, cat si de tinere talente pe care galeria isi propune sa le promoveze.

Art:Part Two reuneste 91de artisti din 34 de tari, dintre care cea mai bine reprezentata este Marea Britanie, cu un numar de 17 expozanţi. Urmeaza Romania, care este prezenta prin 10 artisti digitali: Matei Branea, Oana Mihaela Cambrea, Robert Gionea, Stefan Lucut, Ioana Muszinkiewicz, Mihai Pacurar, Radu Pop, Stefan Siru, Dragos Strat si Matei Apostolescu, artist recunoscut pe plan international.

Deoarece Galeria isi propune sa infatiseze publicului o arta digitala in forma sa finala, lucrarile sunt imprimate pe panza, folosind cele mai noi tehnologii de art-printing, si au fost realizate intr-o editie limitata la 115 exemplare.

Conceptul de arta digitala este putin cunoscut in Romania. Putini oameni stiu ca arta digitala este acea arta care se creaza cu ajutorul unui computer, fie ca imaginile sunt doar prelucrate, fie că ele sunt realizate direct in programele de grafica. Arta digitala este aceea pe care o intalnim uneori in spoturile publicitare; alteori in filme, unde este chemata sa creeze efectele speciale.

Stefan Tiron considera ca „orice tehnologie sau forma de arta noua a fost privita cu suspiciune. Nici arta digitala nu este ferita de asta. Este exact ca in vachea poveste cu strainul care trece prin sat. In societatile agrare orice nou venit avea o valoare potentiala. Era practic singurul transportor de stiri noi, singurul element care putea sa aduca ceva dinafara comunitaţii. Si cu toate astea strainul era privit cu suspiciune şi neincredere, noutatile aduse nu erau intotdeauna de bun augur. De multe ori vestile panicau localnicii, departarea redevenea amenintatoare si distanta trebuia mentinuta cu orie pret” („Si in a opta zi a zis sa se dea print”).

Aya Kato este una dintre cele mai apreciate artiste din Japonia.  Cu ajutorul tehnologiei moderne, artista creează un univers de poveste. Stilul ei îmbină Art Nouveau cu arta pop japoneză pentru a crea o lume mitică locuită de prinţese, monştri, toate însă cu rădăcini puternice în tradiţia japoneză veche.

Întrebuinţările artei lui Aya Kato sunt diverse, lucrările ei au fost folosite în publicitate, pentru decorarea laptop-urilor, ipod-urilor şi pentru designul cărţilor. De asemenea, desenele artistei le puteţi vedea în videoclipul lui Tori Amos “Sleeps with butterflies”.

Un artist de origine română dă, la cei 87 de ani ai săi, lecţii de Photoshop prin 125 de lucrări expuse de curând în galeria unei universităţi americane.

După o viaţă împărţită între slujbe mărunte şi, începând cu vârsta de 40 de ani, o carieră artistică în care a făcut de la ilustraţii de carte până la vitralii pentru biserici, Dhimitri Zonia, născut la St. Louis într-o familie de imigranţi români, şi-a descoperit, trecut fiind de 70 de ani, talentul într-ale Photoshopului. De mai bine de zece ani, Zonia realizează complicate scenarii science fiction folosind unealta digitală pe care, atunci când s-a apucat s-o studieze, o credea mai degrabă extraterestră. Conform publicaţiei „Columbia Tribune“, cele 125 de lucrări expuse acum la Mildred Cox Gallery de la William Woods University nu numai că nu tratează vârsta autorului, dar se şi bucură de mare succes în rândurile generaţiei pentru care tehnologia este deja un mediu „natural“.

Dacă în cei peste 70 de ani până la descoperirea Photoshopului, Zonia a folosit mai toate tehnicile de desen şi pictură, organizând prin mai multe oraşe ale Europei, cum ar fi Parisul sau Praga, expoziţii cu lucrările sale realizate cu media mixte, prima lecţie de desen pe computer avea să-l transforme într-un fan şi practicant înrăit al artei realizate cu ajutorul software-ului.

Piata Obor – galerie de arta
Aceasta initiativa apartine Galeriei de Arta Digitala 115 si reprezinta primul pas din cadrul unui proiect de revitalizare vizuala a spatiului urban, “Noua fata a Bucurestiului”, pe care 115 il lanseaza cu scopul de a facilita accesul bucurestenilor la cele mai noi lucrari ale artistilor digitali, plasandu-le in spatii publice cu trafic intens.

Piata Obor este primul spatiu public transformat intr-o galerie de arta, prin amplasarea unui numar de 9 lucrari de mari dimensiuni din cadrul expozitiei “Flower of Memory“. Lucrarile talentatei artiste Aya Kato reprezinta o invitatie pentru privitori de a regasi curozitatea si placerea de a se lasa purtati intr-o alta dimensiune decat cea a vietii de zi cu zi. Lucrarile vor fi expuse in Piata Obor timp de 2 luni.

Exhibition The Courtauld’s collection! 20 years of aquisitions (17 June – 19 September 2010). 20 years ago, once The Courtauld Gallery moved to Somerset House, the work art collection had known a beautiful time of important new acquisitions. These include Joshua Reynolds, Constable and Turner to Ingres, Degas and Seurat. This exhibition celebrates the generous historical growth and future achievements in developing the collection gallery.

Pe toata durata verii, vizitatorii vor putea admira si un alt tip de arta urbana: Galeria de Arta Digitala 115 va expune o serie de lucrari reprezentative la parterul Bucuresti Mall, iar artisti specializati in grafica digitala vor realiza o parte dintre lucrari chiar langa vizitatori. Iar cei ce deprind aceasta tehnica de la artisti vor putea realiza lucrari ce vor fi stocate in memoria calculatorului. La sfarsitul perioadei de campanie, cei mai talentati vizitatori vor fi premiati de catre Panasonic si Bucuresti Mall.

Editia Bookfest de anul acesta a adunat intre 6 si 10 iunie la Romexpo peste 200 de edituri si a gazduit aproximativ 190 de evenimente in cele cinci zile de festival. Bookfest a dorit sa ofere o noua imagine a conceptului de salon de carte prin autori renumiti, evenimente si spatii cu tematica arta digitala

După încheierea expoziţiei Aya Kato, Galeria 115 a revenit la programul normal de expunere şi vânzare de opere de artă digitală. Lucrările unite prin tehnica de realizare acoperă stiluri din cele mai diverse: de la reprezentări realiste la unele suprarealiste, de la grafică la compoziţii conceptuale sau pur şi simplu fanteziste.

Ai impresia, analizând colecţia, că poţi găsi acolo ceva pe gustul fiecărui consumator de artă, oricât de pretenţios. Lucrările sunt alese tocmai pentru că sunt speciale, frumoase, interesante şi deloc banale.

Preţurile încep extrem de accesibil pe la 700 de lei şi se opresc sub 2000 de lei. Cârcotaşii justifică preţurile scăzute argumentând că lucrările sunt realizate cu ajutorul tehnologiei şi a programelor de calculator, prin urmare având o valoare artistică mai mică. ABSOLUT FALS!

Susţin preţurile mici pentru lucrările de artă, deoarece cred că ele ar trebui să fie accesibile publicului de orice fel şi nu doar elitelor. Cred că preţurile ar trebui să fie în primul rând justificate estetic, şi abia apoi să reflecte statutul de bun cultural al unui tablou.

Sigur, se poate argumenta că realizând o pictură într-un program de calculator, suportul digital îţi permite să scoţi un număr infinit de copii identice şi, astfel, se renunţă la unul din elementele esenţiale ale operei de artă: unicitatea. Pe de altă parte, numeroşi pictori tradiţionali creează diverse variante ale aceluiaşi tablou sau chiar fac duplicate exacte după operele de succes pentru a bucura mai mulţi colecţionari.

Un tablou de artă digitală reflectă munca de creaţie a artistului, la fel ca un tablou pictat manual. Şi totuşi, să luam un exemplu care deja a primit destulă atenţie din partea presei culturale: Alexandru Rădvan şi al său Omagiu lui Iuda.

De ce ar trebui să primească Rădvan 750 de euro pentru acel monument de teribilism şi clişee? Doar pentru că s-a creat în jurul lui un scandal? Sau pentru că a fost pictat manual? Doar pentru că e condiţionat de talentul sau lipsa de talent a pictorului?

Sunt întrebări la care nu caut şi nu aştept un răspuns pentru că ştiu că nu există unul. În schimb, aş vrea să găsesc o soluţie prin care piaţa de artă să recompenseze imaginaţia, creativitatea şi inovaţia, şi nu doar gradul de muncă fizică depusă în realizarea unui tablou.

Galeria de Arta Digitala 115 este primul spatiu din Romania si Europa de Est dedicat exclusiv expunerii si promovarii artei digitale in toate formele ei de manifestare.

Arta digitala este o componenta esentiala a artei contemporane, scopul acestei galerii fiind acela de a sustine noile mijloace de creatie in arta ca instrumente indispensabile ale artistului modern. Artistii viitorului nu vor fi cunoscut niciodata o lume fara tehnologie si pentru ei, instrumentele de creatie vor fi cele digitale