Declarat oraş în anul 1968, această urbe a descins din satul Stejarul, fosta colonie muncitorească Mărgineanca. Principala funcţiune economică a oraşului este industria, cu un număr de 15.821 de locuri de muncă. Oraşul Plopeni a cunoscut o intensă dezvoltare economică, înscriindu-se în categoria centrelor urbane cu funcţii industrial-specializate, respectiv industria construcţiilor
de maşini.

Oraşul este renumit pentru Uzina Mecanică Plopeni a cărei infiinţare se leagă de cel de-al doilea război mondial, făcând parte din strategia guvernului de atunci de realizare a unei industrii proprii de înzestrare a armatei. Oraşul Plopeni este situat într-o mică depresiune, în mijlocul unei păduri de stejari seculari, într-o zonă nepoluată, la 65 km distanţă de aeroportul « Henri Coandă »
Otopeni-Bucureşti, la numai 8 km distanţă de autostrada Bucureşti – Braşov, având acces şi la calea ferată.

Anul 1938 reprezinta un moment important in istoria localitatii, concretizat prin construirea fabricii de munitie Margineanca, in jurul careia vor fi construite primele ansambluri de locuinte.Lucrarile incep in anul 1940, cu actualul sediu al Primariei care la inceput a avut statut de comandament al consilierilor germani.Ziua de 31 august 1944, s-a inscris in cartea de onoare prin luptele dintre muncitorii fabricii si soldati germani din divizia a V-a aflati in retragere spre Transilvania.

Asezat pe malul drept al raului Teleajen, in prezent orasul Plopeni traieste si se dezvolta in ideea integrarii europene alternand intre cele doua simboluri, unul vechi de sute de ani – padurea cu radacini in Codrul Vlasiei si unul nou biserica ale carei turle se inalta peste coroana batranilor stejari.