Arhitectura este, sau ar trebui să fie, o meserie de bun simţ. Arhitectura şi urbanismul produc obiecte şi efecte vizibile pe care nu le putem trece cu vederea, pentru că le întâlnim în fiecare zi, iar atunci când discutam despre o campanie media de tipul „Salvati Sinaia”, îţi pui imediat întrebarea: de ce Sinaia?
Pentru că Sinaia este cea mai cunoscută şi cea mai importantă staţiune turistică montană din România, pe care ne place să o numim „perla Carpaţilor”. Pentru că Sinaia este reşedinţa regală şi a fost într-o perioadă capitala de vară a României. Pentru că în Sinaia sunt clasate peste 110 de monumente istorice şi patru zone de rezervaţie de arhitectură, inclusiv Peleşul. În Sinaia, străzile şoptesc amintiri despre istorie şi cultură, alte zeci de clădiri putând fi, la rândul lor, clasate ca monumente istorice datorită valorii lor arhitecturale, istorice sau culturale ori fiindcă aparţin celor mai mari arhitecţi ai acestei ţări: Ion Mincu, Paul Smărandescu, Petre Antonescu, Duiliu Marcu, Horia Creangă sau Toma Socolescu. Este adevărat că peste tot în ţară clădirile de patrimoniu sunt omorâte sau distruse fără chibzuinţă, dar parca nicăieri aceste crime nu sunt mai vizibile, mai concentrate şi mai strigătoare la cer decât la Sinaia şi nu trebuie să fii mare specialist pentru a constata cu ochiul liber că aşa stau lucrurile. Discutăm despre Sinaia deoarece acest oraş nu a apărut întâmplător şi nici nu s-a dezvoltat la nimereală. Începând cu perioada Regelui Carol I, odată cu stabilirea la Sinaia a reşedinţei familiei regale, localitatea devenită staţiune a fost clădita pe solide principii de arhitectura şi urbanism, mărturie stând regulamentul de urbanism din 1901 şi proiectele tip pentru case şi dependinţe, puse la dispoziţia cetăţenilor de administraţia domeniilor regale. Parcurgând astăzi vechile zone ale oraşului, nu poţi să nu remarci rigoarea şi eleganţa, nu poţi să nu te înclini în faţa unui bun simţ evident, a înţelegerii şi interesului pentru natură, pentru cei din jur, pentru orice detaliu. Mai vorbim despre Sinaia privind cu speranţă la exemplul Sibiului, un valoros oraş tot din România, care A VRUT să depăşească o anumita graniţă şi S-A ANGAJAT să devină capitală culturală europeană, dovedind tuturor, prin tot ceea ce se întâmplă şi astăzi acolo, că SE POATE. Simţim cu toţii că Sinaia, care este deja un „brand”, merită mult mai mult şi nu ne împiedică nimeni să dorim ca ea să devină un al doilea Sibiu al României. Primul pas spre respect este cunoaşterea. Iată de ce doresc să înţelegem cât de valoros este acest oraş pentru noi, pentru istoria şi cultura acestei ţări şi pentru asta, enumăr, într-o ordine aleatoare, câteva dintre personalităţile (OAMENI cu nume de străzi) care au locuit sau au avut legături strânse cu Sinaia:
Spătarul Mihail Cantacuzino; Regele Carol I şi Regina Elisabeta ai României; Regele Ferdinand şi Regina Maria ai României; Regele Carol al II-lea şi Regina Elena ai României; Regele Mihai şi Regina Ana; Principesa Margareta; Principele Ştirbei; Principele Sturdza; Gheorghe Bibescu; Dimitrie Ghica; Titu Maiorescu; Mihail Kogălniceanu; Carol Davilla; Teodor Rosetti; Al. Lahovary; Vasile Alecsandri; Mihail Eminescu; Mihail Sadoveanu; George Enescu; Dinu Lipatti; Iehudi Menuhin; Ion Luca Caragiale; Nicolae Grigorescu; Theodor Aman; Nicolae Iorga; Tache Ionescu; Ionel Brătianu; I. Gh. Duca; Duiliu Zamfirescu; Alexandru Vlahuţă; Badea Cârţan; Cincinat Pavelescu; Nestor Urechea; Mihai Haret; Constantin Dobrogeanu-Gherea; Ion Brătianu; George Coşbuc; St. O. Iosif; Lucia Sturza Bulandra; Elena Zamora; Grigore Vasiliu-Birlic; George Georgescu; Tiberiu Olah; Ion Voicu; Liviu Ciulei; Nina Cassian; Geo Bogza; Eugen Barbu; Marin Preda şi mulţi, mulţi alţii.

sursa : zvp.ro

Sinaia este una dintre cele mai frumoase staţiuni montane din România, se prezintă vizitatorului, cu un bogat trecut cultural şi social.

Fostă reşedinţă a regilor, şi purtând un nume sfânt, cel al Muntelui Sinai, ce a fost dat pentru prima oară Mânăstirii omonime de către Spătarul Mihail Cantacuzino (sec. XVII), Sinaia îmbină neîntrecut frumuseţea naturii cu cea a artei architecturale.

Scurt istoric Plaiul Prahovei vechea denumire data poienii ce se întindea de-a lungul văii Prahovei, de la râul Izvor până la Predeal (25 km). Din cauza strâmtorilor de la capete, Plaiul era nelocuit.
Sinaia luând o mare dezvoltare faţă de celelalte componente ale sale, în 1884 are loc scindarea comunei: comuna urbană Sinaia pe actualul teritoriu şi comuna rurală Predeal cuprinzând Poiana Ţapului, Buşteni, Azuga şi Predealul.

În anul 1901, fiind reşedinţa de vară a Casei Regale, Sinaia a fost conceputa de Eforie ca o staţiune de lux pentru vacanţe, punând la dispoziţia vilegiaturiştilor 10 hoteluri, 55 vile mari, 50 vile mijlocii şi 60 case ţărăneşti, două cazinouri, băi de hidroterapie, o grădină zoologică, trăsuri pentru plimbări, 3 centre cu cai de călărie, manej şi şcoală de călărie, restaurante, berării, cofetării şi magazine, un parc de promenadă şi era supranumită “Perla Carpaţilor”.

Dezvoltarea oraşului Sinaia ca staţiune turistică a luat amploare începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu construirea şoselei Sinaia – Brasov (1847), a căii ferate Bucureşti – Sinaia (1879), şi, mai ales, a castelului Peleş, care a transformat Sinaia într-un centru al vieţii politice şi o zonă rezidenţială privilegiată.

În oraş a fost construit un număr mare de reşedinţe private, amplasate în zone pitoreşti şi beneficiind de o arhitectură deosebi-tă.  Dotările de patrimoniu muzeistic şi arhitectural al oraşului Sinaia se situează la un nivel de excepţie.

Mănăstirea Sinaia, ctitorie a spătarului Mihail Cantacuzino, datează din anul 1695. Odată cu ridicarea mănăstirii, aşezarea a început să se formeze, preluând numele de Sinaia. Între anii 1875 – 1883, este construit Castelul Peleş,  devenit la vremea respectivă, reşedinţa de vară a familiei lui Carol I, primul rege al României. Staţiunea Sinaia deţine obiective de interes turistic deosebit, legate de trecutul istoric al localităţii şi de activitatea unor personalităţi culturale care au trăit şi creat aici.

Aşezare geografică Staţiunea este situată la o altitudine cuprinsă între 798 şi 1055 m, pe versantul sud-estic al Masivului Bucegi, de-a lungul văii râului Prahova. Poalele împădurite ale munţilor Furnica, Zgarbura, Colţii lui Barbeş şi Culmea Izvorului încadrează staţiunea într-o frumoasă scenă verde. Clima Este specifică, de culoar montan de joasă altitudine, temperatura medie anuală +8ْ Celsius. Temperatura medie în luna iunie: +15ْC Celsius. Temperatura medie în luna ianuarie: -4ْC Celsius. Verile sunt răcoroase, iar în prima parte a sezonului, foarte ploioase. Iernile sunt relative blânde, cu zăpadă abundentă. Media precipitaţiilor anuale este de 900 mm, cu un maxim înregistrat în luna iulie (173 mm).

Minimum de precipitaţii şi de nebulozitate se remarcă în lunile septembrie (55 mm) şi februarie (40 mm). Stratul de zăpadă se instalează uniform începând, de obicei, din luna noiembrie şi se retrage în intervalul martie-aprilie, uneori la începutul lunii mai. grosimea acestuia variază între 20 cm şi 3 metri în zonele de altitudine. Acces La o distanţă de 123 km de Bucureşti, 106 km de Aeroportul Internaţional Henri Coadă (Bucureşti) şi 37 km de Braşov, Sinaia este situată de-a lungul DN1, benediciind şi de căi ferate de acces.