Turiştii sunt aşteptaţi la Azuga cu pârtii numai bune pentru practicarea sporturilor de iarnă. Chiar dacă vremea s-a încălzit la munte, domeniile schiabile din staţiune se menţin într-o stare excelentă, datorită tunurilor de zăpadă.

Administratorii domeniului schiabil au reuşit să înzăpezească artificial 5 kilometri de pârtie, iar acum stratul pe Sorica depăşeşte 40 de centimetri, iar pe Cazacu, omătul are 35 de centimetri. „Deşi vremea ne-a jucat feste, faptul că am realizat înzăpezirea artificială ne permite să oferim turiştilor în momentul de faţă pârtii foarte bune. Vom continua să producem zăpadă în nopţile geroase pentru a le oferi oaspeţilor piste bune. Pârtia Sorica a fost înzăpezită pe toată lungimea ei, de peste 2.200 metri, la fel şi pârtia Cazacu, ce are 2.000 de metri cu zăpadă, dar şi Cazacu începători”, a explicat administratorul domeniului schiabil, Vasile Richea. Împătimiţii sporturilor de iarnă care doresc să petreacă mai multe zile la Azuga, într-un cadru de vis, lângă pârtiile de schi, se pot orienta la ofertele de iarnă ale hotelierilor. De exemplu, turiştii pot achiziţiona un pachet de două persoane pentru un weekend la preţul de 580 de lei, iar în tarif sunt incluse cazarea cu demipensiune, sauna şi serile la bowling. Oferte sunt şi pentru o perioadă mai lungă de timp. Pentru patru nopţi, de luni până vineri, două persoane plătesc 1.100 de lei, iar pentru 6, tariful este de 1.550 de lei, iar la aceste pachete, clienţii au 20% discount la schi pass-ul achiziţionat pentru transportul pe pârtii cu telegondola  sau teleschiul. „Venim în întâmpinarea pasionaţilor de schi cu pachete pentru cei care vin la sfârşit de săptămână la noi, dar şi pentru românii care doresc să petreacă la noi concediul. Le oferim foarte multe facilităţi, inclusiv la transportul pe cablu, pe lângă excelentele condiţii de cazare şi masă. În plus, avem o locaţie chiar la baza pârtiei Socica, astfel încât deplasarea de la locul de cazare la pârtie, nu durează mai mult de 4 minute”, a mai adăugat administratorul domeniului Schiabil, Vasile Richea. Şi instalaţia de nocturnă funcţionează la Azuga, iar practicanţii schiului sau snowboard-ului, se pot distra pe omăt până la orele 20.00

sursa : zvp.ro

Sinaia a adunat, în primii ani ai secolului XX, o impresionantă colecţie de arhitectură autentică, atât datorită interesului deosebit manifestat de aceasta staţiune, cât şi graţie contribuţiei celor mai importanţi arhitecţi ai acestei ţări. Acestea sunt „casele de autor”. Pornind de aici, astăzi am să vă spun câteva vorbe despre Ion Mincu.
„Pe vremuri, când moda servilismului în imitaţie stăpânea pe aproape toţi, el a îndrăznit să admire monumentele arhitectonice ale trecutului nostru, a avut răbdarea să le studieze, a avut pătrunderea ce trebuia ca să le descopere, originalitatea şi marele talent ce se cerea ca ele să poată da mari clădiri civile, potrivite pentru nevoile altei epoci”, scria Nicolae Iorga (şi el un sinăian prin adopţie) despre renumitul arhitect român (v. „Scrieri despre artă”, Editura Meridiane, 1968).
Ion Mincu (1852-1912) este inginer, arhitect, profesor şi deputat român. Îşi termină studiile inginereşti în 1875, la Facultatea de Drumuri şi Poduri, studiază arhitectura la Beaux-Arts în Paris (1877-1882) şi, după doi ani de ucenicie în atelierul lui Julien Gaudet, se întoarce, în 1884, în ţară, convins că arhitectura, ca modalitate artistică de exprimare, poate servi interesului naţional ca şi pictura sau literatura. Ca promotor al unui nou stil în arhitectura naţională românească (stilul neo-românesc), Ion Mincu studiază patrimoniul artistic medieval local descoperind soluţii stilistice şi tehnice pe care le preia într-o sinteză originală, integrându-le cu curaj în lucrările sale alături de elemente de construcţie şi decoraţiuni specifice arhitecturii tradiţionale populare româneşti. În acelaşi timp, desfăşoară o intensă activitate didactică şi îşi aduce o contribuţie determinantă la înfiinţarea Şcolii de arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români al cărui preşedinte este, între 1903 şi 1912. Ca o recunoaştere a deosebitei sale contribuţii la evoluţia şcolii româneşti de arhitectură, începând din anul 1953, Universitatea de Arhitectura şi Urbanism din Bucureşti, îi poartă numele. La moartea lui Ion Mincu, Ermil Pangrati spunea: „Opera lui are o altă latură, mai puţin cunoscută, dar covârşitor de importantă. Partea aceasta de activitate a artistului este dintre acelea care nu se manifestă prin clădiri de piatră sau de marmoră; ea a fost clădită în sufletele elevilor săi şi constituie un monument nepieritor”.
Lucrările lui Ion Mincu sunt puţine la număr. Într-o activitate de aproape 30 de ani, a realizat mai puţin de 15 proiecte. În vechile sau în mai noile studii, cele mai importante exemple ale operei sale sunt considerate ca fiind: casa Lahovary din Bucureşti (1886), unde pentru prima dată, din varietatea de stiluri folosite, păstrează doar monumentalitatea simplă a arhitecturii româneşti; Bufetul de la Sosea din Bucureşti (1892) considerat ca fiind expresia cea mai reuşită a stilului neo-romanesc şi, atenţie, vila Robescu din Sinaia (1897).
Ştie cineva să ne spună unde se află în Sinaia vila Robescu, o lucrare de referinţă din extrem de scurta listă de clădiri proiectate de fondatorul arhitecturii moderne româneşti? Vă spun eu. O mai găsiţi încă în fundătura străzii Avram Iancu, umilită şi dărăpănata, împărţită între mai mulţi proprietari şi chiriaşi iresponsabili ce o lasă de prea mult timp prada degradării, tratând-o cu o inocenta nepăsare. Oriunde în Europa, o astfel de clădire de referinţă se constituia într-un important obiectiv turistic local sau funcţiona ca muzeu. Aici, însă, pe prispa acoperită din lemn, dar şi pe sârmele înfipte în pereţii scorojiţi, locatarii îşi întind liniştiţi rufele la uscat.
Singura sclipire de speranţă o constituie faptul că, în 2008, un grup de studenţi arhitecţi au întocmit un releveu parţial şi că, iată, vorbim despre aceasta clădire ce îşi aşteaptă rabatoare respectul cuvenit şi un binemeritat loc pe lista monumentelor istorice din România.

sursa : zvp.ro

Distracţie şi voie bună pe omăt, la Azuga. Zeci de copii au venit în staţiune special pentru a testa zona de snowtubing, care este situată la baza pârtiei Cazacu.

Turiştii care ajung pe Valea Prahovei au în această iarnă noi posibilităţi de petrecere a timpului liber. Administraţia locală din Azuga ne asigură că toată lumea, indiferent de vârstă, poate încerca cel puţin o dată această experienţă. Snowtubing-ul constă într-o partidă de alunecare rapidă pe zăpadă cu ajutorul unui colac de cauciuc. „Tinerii care încearcă noua pârtia sunt foarte entuziasmaţi şi fericiţi. Iată că, staţiunea Azuga, oferă un obiectiv în premieră pentru această zonă. Este o nou mod de a face agrement, deosebit de atractiv”, a precizat primarul staţiunii Azuga, Adrian Purcaru. Pistele de snowtubing au fost realizate de câţiva monitori de schi, care au investit aproape 10.000 de euro în amenajarea zonei şi achiziţionarea colacelor. „Turişti de toate vârstele au venit pentru a încerca o tură cu colacul, inclusiv persoane de 65 de ani. Toţi au fost foarte încântaţi de această idee, deoarece nici nu se compară cu materialele improvizate cum ar fi celofanele sau capacele. Am vrut să aducem o diversificare a activităţilor turiştilor în staţiunea noastră”, a explicat investitorul Sebastian Matei.
Cea mai lungă pârtie de snowtubing are 60 de metri, iar cea mai scurtă 30, iar o oră de alunecat pe zăpadă costă 10 lei. În ţări precum Austria, Italia sau Franţa, acest mod de distracţie este nelipsit de la baza pârtiilor de schi, în timp ce, la noi în ţară, de-abia acum prinde contur

sursa : zvp.ro

Nu aveţi timp să ajungeţi la Sinaia pentru a vizita Peleşul sau vă este dor să revedeţi încăperile din fosta reşedinţă de vară a familiei regale? Ei bine acum aveţi posibilitatea să faceţi un tur virtual la castel, prin intermediul motorului de căutare Google Maps with Street View. Peleşul, una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din România, poate fi văzut on-line folosind acest serviciu. Deocamdată, acesta acoperă opt mari oraşe şi câteva staţiuni de schi, însă se va extinde. În ceea ce priveşte promovarea turismului românesc, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, colaborează cu Facebook pentru mediatizarea obiectivelor importante, printre care şi Peleşul, pe canalele new media. Proiectul va fi finalizat la sfârşitul acestei luni, iar prima campanie va fi implementată cel mai târziu la începutul lunii martie 2011

sursa : zvp.ro

Gerul are şi părţile lui bune. Tunurile de zăpadă au funcţionat în ultimele zile şi au îngroşat substanţial stratul de zăpadă de pe pârtiile de la munte.

Temperaturile scăzute de până la –19 grade Celsius au permis funcţionarea instalaţiilor de zăpadă artificială din staţiuni, iar în weekend s-a schiat în condiţii excelente. Administratorii domeniilor schiabile au muncit de zor, atât ziua cât şi noapte, astfel încât turiştii să găsească un strat de omăt numai bun pentru practicarea sporturilor de iarnă. La Buşteni, pe pârtia Kalinderu, stratul măsoară 40 de centimetri, iar în mare parte este zăpadă artificială.  Şi în staţiunea Azuga, pe pârtia Sorica, muncitorii au lucrat toată săptămâna, în mai multe ture, pentru a acoperi zona cu omăt. „De o săptămână temperaturile au scăzut simţitor. A şi nins, însă stratul de zăpadă natural este insuficient pentru practicarea sporturilor de iarnă şi am fost nevoiţi să apelăm la instalaţia de zăpadă artificială. De şapte zile am pornit tunurile şi am reuşit să înzăpezim toată pârtia Sorica. Noi vrem ca toţi turiştii să fie mulţumiţi şi să revină la schi în Azuga”, a precizat administratorul pârtiei Sorica, Vasile Richea.
Pe Clăbucet, la Predeal, stratul de zăpadă depăşeşte 60 de centimetri. Funcţionează teleschiul, dar şi telescaunul, iar în weekend administratorii domeniului schiabil au pornit şi instalaţiile de nocturnă pentru prima dată în acest sezon. „În ultimele zile am mutat trei tunuri pe altă pârtie, deoarece pe Clăbucet şi pe variantă, am făcut zăpadă artificială, iar în următoarea perioadă le vom muta pe Clăbucet Plecare. Temperaturile ne ajută. Am avut şi –15 grade aici. Noi sperăm ca vremea să se menţină rece pentru a mări stratul de omăt”, a spus şeful de zonă al pârtiei Clăbucet, Mihai Pavel. Şi la Sinaia instalaţiile sunt pornite, iar pârtiile bătute cu ratracul. Sezonul de schi abia a început la Cota 2000, aşa că turiştii care vor să încerce o tură pe omăt la altitudini mari sunt aşteptaţi în Valea Dorului

sursa : zvp.ro

Muzeul Peleş din Sinaia şi-a redeschis porţile, iar turiştii care au ajuns în weekend pe Valea Prahovei s-au înghesuit să viziteze expoziţiile găzduite de impresionantele încăperi.

Castelul şi-a reluat programul cu publicul, după o lună în care accesul a fost interzis. În noiembrie s-a realizat curăţenia anuală, dar şi lucrări de conservare şi amenajări interioare. Plafoanele încăperilor, candelabrele, tapiseriile şi tavanul din sticlă al Holului de Onoare, parchetele şi covoarele au fost toate curăţate. Aceste activităţi necesită mult timp şi atenţie sporită din partea angajaţilor, aşa că nu se puteau desfăşura într-o săptămână obişnuită, în care muzeul este închis doar două zile. Vremea mohorâtă i-a determinat pe românii care au venit la munte, să se orienteze către vizitarea celui mai important obiectiv de pe Valea Prahovei, iar la intrare s-au format cozi interminabile. Turiştii care i-au trecut pentru prima dată pragul spun că nu au regretat alegerea făcută. Deja mulţi şi-au programat următoare vizită pentru vara anului viitor. „Vizita a fost foarte interesantă. Pur şi simplu ne-am întors în timp şi am aflat mai multe informaţii despre istoria lui. Am făcut pentru prima oară turul complet şi nu am regretat nici un moment alegerea făcută. La mansardă mi-au atras atenţia decoraţiunile, mobilierul, fineţea cu care s-a lucrat. Toate sunt perfect asortate şi este foarte greu să descrii în cuvinte ce simţi când te aflii în acele încăperi. Îmi pare rău că vremea a fost urâtă pentru că ne doream să stăm mai mult în grădina de vară, însă vom reveni anul viitor la Peleş, deoarece este un loc de care nu ai cum să te plictiseşti”, a povestit Mioara Soare.  Conducerea Muzeului Peleş a stabilit şi programul de vizitare pentru perioada iernii. Astfel, lunea şi marţea, obiectivul este închis, miercurea accesul este permis între orele 11.00 şi 17.00, iar de joi până duminică, programul începe la 9.00 şi se încheie la 17.00.

Merită banii
În ceea ce priveşte tarifele, biletul pentru vizitarea sălilor de la parter costă 20 de lei, pentru primul tur opţional care cuprinde parterul şi etajul I, preţul este de 50 de lei, iar pentru turul opţional II, care se desfăşoară la parter, la etajul I şi la mansardă, tariful ajunge la 70 de lei. „Preţurile mi se par acceptabile, având în vedere că se vizitează foarte multe saloane şi expoziţii. Am auzit că muzeul a fost deschis şi chiar dacă am mai fost aici de trei ori, m-am gândit că nu strică să-l vizitez şi a patra oară. Este frumos şi are o valoare inestimabilă”, a spus Radu Baciu. Peleşul, unul dintre cele mai importante puncte de atracţie ale turismului românesc, este catalogat ca fiind printre cele mai frumoase castele din lume. Fosta reşedinţă de vară a regilor României se aaflă pe locul şase, într-un top al celor mai spectaculoase construcţii de acest gen

sursa : zvp.ro

Castelele Peleş şi Pelişor din Sinaia vor fi promovate virtual alături de trei castele regale din Germania. Edificiile culturale au fost introduse în lista monumentelor UNESCO alături de muzeele Linderhof, Neuschwanstein şi Herrenchiemsee. Totodată, oficialii din Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional au de gând să încheie un acord de cooperare cu Oficiul Bavarez pentru Ocrotirea Patrimoniului, pentru ca edificiile din staţiune să beneficieze de o serie de oportunități pentru protejarea valorilor arhitecturale autohtone, dar şi de promovarea acestora peste graniţe. De exemplu, Castelul Peleş are nevoie de investiţii, deoarece timpul şi-a pus amprenta pe construcţie. Au apărut fisuri în pereţii exteriori, tencuiala a început să cadă, iar ornamentele s-au deteriorat. Aici se realizează doar curăţenie generală, iar în acest moment edificiul este închis pentru desfăşurarea acestor lucrări, care includ şi conservarea patrimoniului. Deocamdată, doar Pelişorul este deschis publicului, iar Peleşul va putea fi vizitat de la începutul lunii decembrie

sursa : zvp.ro

Ce-aţi zice dacă într-o zi Sfinxul şi Babele nu ar mai exista? Ei bine, aflaţi că acest lucru nu este imposibil! Monumentele naturale de pe Platoul Bucegi se pot eroda în timp, iar la degradarea lor contribuie, în afară de fenomenele naturale,  inclusiv turiştii. Pentru a le proteja, administraţia locală din Buşteni, a încheiat un parteneriat cu o firmă privată, care va investi 50.000 de euro pentru îngrădirea lor.

În zadar încearcă jandarmii să-i convingă pe vizitatori să nu se mai urce pe Sfinx, Babele, Capul de Mort şi celelalte monumente naturale protejate prin lege. Şi reprezentanţii Parcului Natural Bucegi au montat panouri de avertizare care interzic escaladarea, însă turiştii pur şi simplu le ignoră. „Nu cred că acţiunea mea poate fi mai distructivă decât acţiunea vremii. Dacă le-ar îngrădi, ar fi foarte bine, însă atâta timp cât nu sunt împrejmuite, sunt destul de expuse. Sincer, nici panoul care interzice escaladarea, nu l-am văzut”, a spus turistul Aurel Micu. În ultima perioadă de timp, controalele în zonă s-au intensificat şi săptămânal se aplică zeci de amenzi pe Platoul Bucegilor. Din păcate, turiştii nu înţeleg că la fiecare căţărare, conglomeratele se distug câte puţin. „Aceste monumente naturale sunt erodate de factorii naturali, dar avem probleme mari cu turiştii. Practic, prin apăsare cu talpa piciorului, erodează suprafaţa şi uneori chiar scrijelesc stânca cu anumite obiecte ascuţite. Administraţia Parcului Natural Bucegi a montat foarte multe panouri în zonă, chiar în staţia de telecabină. Noi îi sancţionăm pe cei care nu respectă regulile cu amenzi de la 3.000 la 6.000 de lei, conform O.U.G 57/2007. Consider că orice măsură de protecţie a acestor monumente este bine venită”, a precizat reprezentantul Parcului Natural Bucegi, Clementin Neguţescu. Pentru a împiedica degradarea acestor monumente naturale, administraţia locală din Buşteni a decis să le îngrădească. Recent, a fost încheiat un parteneriat cu o firmă privată, care şi-a luat angajamentul să monteze garduri pentru a conserva obiectivele turistice, dar şi să amenajeze câteva zone de belvedere. „Investiţia era necesară, aşa că am semnat parteneriatul cu o firmă privată, iar banii nu sunt de la bugetul local. Sperăm ca turiştii să realizeze importanţa respectării regulilor şi să utilizeze corespunzător inclusiv spaţiile de belvedere”, a declarat primarul oraşului Buşteni, Emanoil Savin.
Aşadar, începând de anul viitor, va trebui să ne obişnuim să admirăm monumentele de pe Platoul Bucegi de la distanţă. Deşi gardurile nu vor da un aspect prea plăcut zonei, autorităţile spun că  împrejmuirea obiectivelor este singura soluţie de a le salva de la degradare.

sursa : zvp.ro

Investiţiile pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European au intrat în linie dreaptă la Sinaia, iar la sfârşitul acestui an, mai multe obiective vor fi inaugurate.

Staţiunea a făcut progrese mari în realizarea infrastructurii necesare Jocurilor Olimpice pentru Juniori, din 2013, iar în iarnă, turiştii vor avea noi alternative pentru practicarea sporturilor de sezon.
Pe munte va funcţiona un nou telescaun, care este amplasat în Valea Soarelui şi care va deservii patru pârtii. Instalaţia este acoperită, poate transporta 1.800 de persoane pe oră şi va fi dată în folosinţă în acest sezon de schi.
O altă pârtie, destinată începătorilor, este deja finalizată şi se află lângă telegondola din staţiune. Ea va fi inaugurată tot la sfârşitul acestui an.
Pe de altă parte, toate pârtiile vor avea tunuri de zăpadă. Astfel, împătimiţii sporturilor de iarnă se vor putea bucura de condiţii bune de schi, chiar dacă vremea va juca feste în sezon.
„Sinaia se pregăteşte pentru acest eveniment. Mai avem puţin şi încheiem construcţia telescaunului acoperit. Se vor face şi două pârtii mari, plus alte două pe arterele laterale. Vom avea două ratracuri, respectiv unul mare și unul mai mic. La baza telegondolei vom face o pârtie pentru copiii începători, dotată cu nocturnă.Vom avea şi patru tunuri pe zăpadă, atât pe munte, cât şi la telegondolă”, a precizat consilierul local, Viorica Vasile.
Sinaia va găzdui pe noile pârtii, în cadrul Festivalului Olimpic al Tineretului European, întrecerile de snowboard, probele de bordercross, slalom paralel şi slalom special. În staţiune, va fi şi centrul de presă al festivalului, iar autorităţile au de gând, să reabiliteze, începând de anul viitor, şi zona centrală a staţiunii pentru ca lucrările să fie gata până în 2013.

sursa : zvp.ro