V-au mai rămas câteva zile libere şi nu v-aţi hotărât unde să le petreceţi? Vă dăm noi un pont. Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc a dat startul la sezonul concediilor ieftine. Nu vorbim despre reducerile hotelierilor de la sfârşitul sezonului, ci de programul „O Săptămână la Munte”.

Sejurul la preţ promoţional include 6 zile de cazare. În mod normal, vacanţa începe duminica şi se încheie vinerea, însă hotelierii spun că vor accepta clienţi şi în alte perioade, însă în funcţie de gradul de ocupare.
„Scopul nostru este facilitarea dreptului la odihnă a unui număr cât mai mare de turişti, o mai mare accesibilitate a pachetelor pentru servicii turistice pentru turiştii români printr-o ofertă specială, cu tarife avantajoase şi o utilizare mai eficientă a capacităţilor hoteliere din România”, a precizat într-un comunicat de presă preşedintele FPTR, Daniel Vasilescu. Turiştii nu au masa inclusă în preţul biletului, însă beneficiază de acces gratuit la parcare, piscină, saună şi sala de fitness. Tarifele variază în funcţie de numărul de stele al unităţii de cazare. Astfel, o săptămână la munte într-un hotel de 2 stele costă 158 de lei, la 3 stele 258 de lei, iar la 4 – 358 de lei. „Este al doilea an când se practică acest program şi este o iniţiativă lăudabilă. El se adresează celor cu venituri medii. La început, românii nu au fost obişnuiţi cu el, însă acum am speranţa că oamenii ştiu mai multe lucruri despre aceste programe şi le vor folosi”, a declarat directorul de unitate hotelieră, Mariana Ţoncu. Până în prezent, s-au înscris 48 de unităţi din zona montană, care au pus la dispoziţie 2.970 locuri pe serie. Concret, în cele 15 serii, aproximativ 45.000 de persoane vor putea să petreacă o săptămână la munte la preţuri mai mici decât în plin sezon.

sursa : zvp.ro

Peleşul este unul dintre cele mai spectaculoase castele din lume. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii site-ului opentravel.com. În opinia lor, reşedinţa de vară a Familiei Regale se situează pe locul VI, locul I fiind ocupat de Castelul Hohenzollern din Germania.
„O construcţie ca-n poveşti”, aşa este descris Muzeul Peleş din Sinaia. Construit între anii 1873 şi 1914, la dorinţa regelui Carol I, castelul avea dotări foarte moderne pentru acea epocă. Aici a fost realizată prima centrală termică din lume, camere erau iluminate electric, iar plafonul holului de onoare a fost realizat din sticlă şi este mobil. De asemenea, clădirea avea un aspirator central de praf şi sistem de încălzire prin inducţie cu aer cald prin pereţi şi podele. Deşi a fost inaugurat în 1883, Peleşul a mai suferit modificări de-a lungul anilor. Cu timpul, s-a extins, iar în schiţele din acea vreme se văd etapele prin care a trecut castelul. „Castelul a fost opera de-o viaţă a regelui Carol I. Conceput iniţial ca reşedinţă de vară a Familiei Regale, Peleşul a devenit o colecţie de colecţii, el fiind depozitarul a peste 60.000 de obiecte preţioase. Arhitectura exterioară a fost realizată în stilul neorenaşterii germane şi silueta zveltă a turnurilor ne aminteşte de un castel de poveste”, a precizat şeful departamentului Relaţii cu Publicul Peleş, Dana Voitescu. Peleşul este cel mai vizitat obiectiv turistic din România. Anual, peste 250.000 de români şi străini îi trec pragul

sursa : zvp.ro

Dacă deja ai vizitat Castelele Peleş sau Bran, însă îţi doreşti să vezi un castel într-un stil special, mult mai impunător şi mult mai impresionant, nu rata castelul Corvineştilor din Hunedoara. Dacă, din contră, îţi plac construcţiile misterioase în jurul cărora s-au născut legende, nu uita să treci pe la Castelul Candeştilor sau pe la Cetatea Colţ. Le găseşti pe toate în apropriere de Hunedoara la o aruncătură de băţ unul de altul.

• Castelul Candeştilor

Sântămărie Orlea este cuvântul-cheie. Găseşti comuna la 50 de km de Hundoara. Acolo a poposit demult un nobil ungur care şi-a făcut caste, în secolul al XIV-lea. De pe aleea care duce spre intrare întrezaresti castelul impunător colorat în roz şi bleu ca în tabloul unui pictor glumeţ. Nu prea se potriveşte stilul baroc cu nuanţele de pastel, dar este important să nu te laşi dezamăgit de imaginea de astăzi a Castelului Candeştilor şi să citeşti istoria pe care o ascund zidurile lui. O istorie zbuciumată aşa cum a fost şi viaţa românilor de pe aceste meleaguri. Aici nu vei găsi puhoiul de turişti de la Peleş, căci locul este singuratic şi aproape necunoscut. Castelul Candestilor, sau al familiei Kendeffy, este anunţat de cronici ca datând din secolul al XIV-lea, dar ceea ce vei vedea este datat patru secole mai târziu atunci când castelul a fost reconstruit. Locul este înconjurat de un parc şi poţi să te plimbi pe urmele grofilor, aşa cum li se spune stăpânilor unguri ale acestor teritorii. Stăpânii darnici de care bătranii îşi aduc aminte cu plăcere şi stimă. Dacă vrei să te relaxezi câteva zile la castel, poţi sta chiar în camerele care adăposteau demult păsări nemaivăzute şi trofee felurite.

• Cetatea şi Biserica Colţ

Tot în apropriere de localitatea Sântămaria Orlea, la sud de oraşul Haţeg găseşti Cetatea şi Biserica Colţ. Un drum destul de accidentat, dar asfaltat te va duce până în satul Suseni. Nu trebuie să îl urmezi decât aproximativ 18 kilometri şi vei zări nişte ruine misterioase destul de bine conservate. Aceasta este Cetatea Colţ.De fapt, zidurile pe care le vezi sunt doar rămăşiţele unei cetăţi impunatoare care în 1501 stătea semeaţă împotriva invadatorilor cotropitori. Ceea ce a ramas din acest loc misterios este doar curtea cetăţii care încă se mai înalţă şi astăzi deasupra abruptului unde demult veghea un turn pătrat de unde se trage şi numele construcţiei.Aspectul zidurilor precum şi numele localităţilor din jur au autorizat istoricii să considere că povestea de dragoste din romanul Castelul din Carpaţi de Jules Verne chiar în aceaste locuri s-ar fi înfiripat. Jules Verne a devenit celebru o dată cu acest roman, Cetatea Colţ, însă, zace aproape nevizitată între ierburile care au acoperit-o peste veacuri.

• Castelul Huniazilor sau al Corvineştilor

Credeai că în ţara noastră nu există castele în stil gotic? Înseamnă că nu ai ajuns încă în Hunedoara. Te va impresiona măreţia Castelului Huniazilor considerat unic în sud-estul Europei. Aici stilurile arhitecturale se împletesc căci mai mulţi conducători l-au stăpânit. De la regele Sigismund I de Luxemburg până la însuşi Iancu de Hunedoara pentru ca mai apoi, castelul să devină reşedinţa lui Matei Corvin.Vei găsi Castelul Corvineştilor proaspăt restaurat, invitându-te să vizitezi Sala Dietei sau Sala Cavalerilor. De asemenea, nu rata Turnul Capistrano ce poartă numele unui călugar important pentru istoria locului sau Turnul buzduganelor şi Bastionul alb.În timpul conducerii lui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, se construieşte o nouă aripă în stil renascentist denumită loggia. Picturile pe care le vei vedea în această parte a castelului ilustrază aspecte din viaţa nobiliară, respectiv legenda corbului, celebra pe acestea meleaguri. Iar dacă îţi plac curţile interioare, trebuie să ştii că în apropierea capelei castelului se află un puţ adânc de 30 de metri despre care se spune că ar fi fost săpat de trei prizonieri turci, în schimbul promisiunii că vor fi eliberaţi dacă vor ajunge la stratul de apă. După 15 ani, când cei trei au ajuns la apă, stăpânii castelului au uitat de promisiune, iar turcii, plini de furie, au scris pe zidul fântanii: “Apă aveţi, dar suflet, nu”. Aşa spune legenda, în realitate, însă, inscripţia se traduce astfel ” Cel care a scris aceasta inscripţie este Hasan, care trăieşte ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică”.

sursa : informatiaprahovei.ro

Cea de-a zecea ediţie a Festivalului Caşcavelei se va organiza şi anul acesta în aceeaşi perioadă ca şi anii trecuţi, 11-12 septembrie. Locaţia va fi aceeaşi, baza sportivă din satul Trăisteni, comuna Valea Doftanei. Ca de obicei, comercianţii vor veni cu brânză de burduf, telemea, caşcavea şi pastramă.  Vizitatorii vor avea parte de programe artistice ale unor formaţii de muzica populară, de expoziţii şi de multe fripturi la grătar.

sursa : e-prahova.ro

Castelul Peleş din stațiunea Sinaia rămâne cel mai căutat obiectiv turistic de pe Valea Prahovei.

Peste 80.000 de vizitatori i-au trecut pragul numai în primul trimestru al anului, iar oamenii continuă să vină în număr mare, mai ales la sfârşit de săptămână.
Muzeul atrage ca un magnet turiştii, asta şi datorită faptului că este bine promovat peste hotare, în cadrul agenţiilor de profil. „Încă o dată se confirmă faptul că Peleşul poate fi un brand de ţară.
Străinii care vin aici sunt uimiţi de ceea ce găsesc şi bineînţeles, mai departe promovează o imagine mai bună a României”, a precizat şeful Relaţii cu Publicul Castelul Peleş, Dana Voitescu.
Dacă adulţii plătesc pentru vizitarea parterului 20 de lei, iar pentru turul extins 50 de lei, elevii au gratuitate în vacanţa de vară.
Decizia a fost luată de Ministerul Culturii, iar vestea s-a răspândit repede printre copii.
Dornici să admire impresionantele încăperi şi colecţiile, ajung aici în grupuri organizate şi au parte de o adevărată lecţie de istorie.
„A crescut numărul copiilor care vin în cadru organizat aici, deoarece ei beneficiază de gratuitate. Ne bucurăm să constatăm că profesorii organizează în perioada vacanţei excursii pentru elevi şi tabere, iar din activitatea lor nu lipseşte vizitarea Castelului Peleş”, a mai adăugat Dana Voitescu.
O adevărată atracţie pentru turişti sunt şi cele şapte terase decorate cu statui, fântâni sculptate în piatră, vase ornamentale şi marmură Carara.
Ca şi la exterior, şi în interior, se întâlnesc elemente ale neorenaşterii germane, iar în săli există mai multe stiluri şi decoraţiuni, care captivează atenţia publicului prin frumuseţea lor

sursa : zvp.ro

Iubitorii de schi au motive de bucurie. La Buşteni se va amenaja o pârtie artificială de schi şi snowboard pentru începători. Zilele acestea primăria derulează procedura de licitaţie în vederea desemnării firmei care se va ocupa de construirea acestor obiective. Fondurile necesare punerii în aplicare a proiectului sunt asigurate din bugetul de stat, valoarea lor fiind de aproximativ 500.000 de euro. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost luni, 26 iunie, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de trei luni.

sursa : e-prahova.ro

sursa : informatiaprahovei.ro

sursa : informatiaprahovei.ro

Sarmizegetusa Regia (= cea regească), situată în satul Grădiştea Muncelului, judeţul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane.

Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripţiile antice şi la autorii antici (până în sec. al VII-lea) şi în alte variante (cu inscripţionare în elină şi latină): Zarmizeghéthousa , Sarmireg, Sarmizge , (colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) Zarmitz , Sarmazege, Sarmizege etc. Numele ar putea fi unul dacic, dar a fost păstrat doar în variate forme fonetice ale limbilor greacă şi latină.

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Etimologie

Nu se cunoaşte pronunţarea din limba dacică în mod cert şi nici sensul cuvântului. Atât Constantin Daicoviciu în lucrarea Ulpia Traiana, cât şi Liviu Mărghitan în Civilizaţia geto-dacilor prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în Limba traco-dacilor, cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălţime) şi zeget (palisadă, cetate), din indoeuropeanul *gegh- „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ şi având înţelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălţime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa iniţial nu era o fortificaţie militară, ci o locaţie religioasă şi civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine .

O altă teorie spune că numele ar însemna: „aşezarea sarmaţilor şi a geţilor” de la termenii: sarmis et getusa din latină Vasile Pârvan a respins această ipoteză, arătând că sarmaţii au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian şi că numele capitalei era mult mai vechi. . Pârvan a propus citirea Sarmiz-egetusa în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că Zarmos/Zermos a fost un nume tracic cunoscut şi citat de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard Vechii traci, un studiu etnologic. Opinia lui Pârvan a fost împărtăşită de savantul bulgar tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuţie, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia)Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas şi varianta tracă bazată pe Zermos, Xermo-sígestos sau Zermo-sígestos.

Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea Zermi-zegétousa, prima parte comparând-o cu harmyá din sanscrită „vatră; cămin; familie” şi cu cuvântul armenesc zarm(i) „familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind „casa naţiunii (getice)”.

Aceste încercări şi altele de a afla semnificaţia toponimului Sarmizegetusa au generat teorii care rămân doar la stadiul de ipoteze.

Descriere

Cetatea de pe Dealul Grădiştei este cea mai mare dintre fortificaţiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălţime, fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăştiei, şi cuprindea şase citadele.

Fortăreaţa, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafaţă de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conţinea deasemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante şi mari sanctuare circulare dacice se află şi Calendarul Circular.

Zidul cetăţii avea 3 m grosime şi o înălţime de aproximativ 4 – 5 m în momentul finalizării construcţiei lui. Deoarece zidul care îngrădeşte o suprafaţă de circa 3 ha este construit în asa fel încât respectă marginile înălţimii, cetatea are o configuraţie mai neobişnuită, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se află, pe o suprafaţă de 3 km, o întinsă aşezare civilă, în care se observă foarte multe locuinţe, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apă. La 100 de metri spre est, în dreptul porţii cetăţii, din acelaşi punct cardinal, se află sanctuarele, care au forme şi mărimi variate. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat. Nu se ştie dacă erau şapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost avariate de romani în timpul ostilităţilor şi nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă şi pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiştea Muncelului sunt de forme şi dimensiuni diferite. Ies în evidenţă un vas cu o inscripţie cu litere ale alfabetului latin, „DECEBALVS PER SCORILO”, nişte blocuri de calcar cu litere greceşti şi monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.

Civilii locuiau pe lângă fortăreaţă, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidenţele lor, adusă prin ţevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedeşte că societatea Dacică avea un standard înalt de viaţă.

Apogeu şi declin

Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul Roman in timpul domniei de împăratul Traian. După înfrângerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoană militară acolo şi au început să dărâme cetatea. Noua capitală romană, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construită la o distanţă de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Împăratul Hadrian, voia ca noua capitală construită de Traian să fie percepută ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a şi adăugat numele de Sarmizegetusa. Astăzi, pe locul Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află comuna Sarmizegetusa. dealul gradistei era foarte mare si lung pe orizontal

Alte informaţii

Toate cele 6 fortăreţe (Sarmizegetusa Regia, Luncani – Piatra Roşie, Costeşti – Blidaru, Costeşti – Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa) care au format sistemul defensiv al lui Decebal, fac acum parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Mănăstirea Suzana este o mănăstire ortodoxă din România situată în satul omonim din judeţul Prahova.

Mănăstirea Suzana a fost fondată în 1740, iar clădirea actuală a bisericii mari a fost construită în anii 1880 – 1882, fiind reparată în 1975.