<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Info Prahova si VALEA PRAHOVEI &#187; RECOMANDARI</title>
	<atom:link href="http://www.infoprahova.com/category/turism/recomandari/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.infoprahova.com</link>
	<description>Portal Prahova, stiri Ploiesti, Campina, Breaza, Sinaia, Busteni, Comarnic, Valea Prahovei informatii , orase judet prahova, ziare locale in judetul prahova, stiri si informatii utile, unitati de cazare in valea prahovei, firme din prahova, CASA DE PENSII PRAHOVA</description>
	<lastBuildDate>Thu, 09 Sep 2010 09:36:37 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>A început programul „O săptămână la munte”</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/a-inceput-programul-%e2%80%9eo-saptamana-la-munte%e2%80%9d/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/a-inceput-programul-%e2%80%9eo-saptamana-la-munte%e2%80%9d/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 09 Sep 2010 09:36:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[OBIECTIVE TURISTICE]]></category>
		<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[STIRI TURISM]]></category>
		<category><![CDATA[TURISM]]></category>
		<category><![CDATA[a]]></category>
		<category><![CDATA[început]]></category>
		<category><![CDATA[la]]></category>
		<category><![CDATA[munte]]></category>
		<category><![CDATA[o]]></category>
		<category><![CDATA[programul]]></category>
		<category><![CDATA[săptămână]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=18278</guid>
		<description><![CDATA[





 
 
V-au mai rămas câteva zile libere şi nu v-aţi hotărât unde să le petreceţi? Vă dăm noi un pont. Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc a dat startul la sezonul concediilor ieftine. Nu vorbim despre reducerile hotelierilor de la sfârşitul sezonului, ci de programul „O Săptămână la Munte”.
Sejurul la preţ promoţional include 6 zile de cazare. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<!-- Easy AdSense V2.82 -->
<!-- Post[count: 3] -->
<div class="ezAdsense adsense adsense-leadin" style="text-align:center;margin:12px;"><script type="text/javascript"><!--
google_ad_client = "pub-1018426044251117";
/* 468x60, created 11/28/09 */
google_ad_slot = "6991502447";
google_ad_width = 468;
google_ad_height = 60;
//-->
</script>
<script type="text/javascript"
src="http://pagead2.googlesyndication.com/pagead/show_ads.js">
</script></div><p><img class="alignnone size-full wp-image-18279" title="o-saptamana-la-munte-" src="http://www.infoprahova.com/wp-content/uploads/2010/09/o-saptamana-la-munte-.jpg" alt="o-saptamana-la-munte-" width="320" height="240" /></p>
<p> </p>
<p> </p>
<p>V-au mai rămas câteva zile libere şi nu v-aţi hotărât unde să le petreceţi? Vă dăm noi un pont. Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc a dat startul la sezonul concediilor ieftine. Nu vorbim despre reducerile hotelierilor de la sfârşitul sezonului, ci de programul „O Săptămână la Munte”.</p>
<p>Sejurul la preţ promoţional include 6 zile de cazare. În mod normal, vacanţa începe duminica şi se încheie vinerea, însă hotelierii spun că vor accepta clienţi şi în alte perioade, însă în funcţie de gradul de ocupare.<br />
„Scopul nostru este facilitarea dreptului la odihnă a unui număr cât mai mare de turişti, o mai mare accesibilitate a pachetelor pentru servicii turistice pentru turiştii români printr-o ofertă specială, cu tarife avantajoase şi o utilizare mai eficientă a capacităţilor hoteliere din România”, a precizat într-un comunicat de presă preşedintele FPTR, Daniel Vasilescu. Turiştii nu au masa inclusă în preţul biletului, însă beneficiază de acces gratuit la parcare, piscină, saună şi sala de fitness. Tarifele variază în funcţie de numărul de stele al unităţii de cazare. Astfel, o săptămână la munte într-un hotel de 2 stele costă 158 de lei, la 3 stele 258 de lei, iar la 4 – 358 de lei. „Este al doilea an când se practică acest program şi este o iniţiativă lăudabilă. El se adresează celor cu venituri medii. La început, românii nu au fost obişnuiţi cu el, însă acum am speranţa că oamenii ştiu mai multe lucruri despre aceste programe şi le vor folosi”, a declarat directorul de unitate hotelieră, Mariana Ţoncu. Până în prezent, s-au înscris 48 de unităţi din zona montană, care au pus la dispoziţie 2.970 locuri pe serie. Concret, în cele 15 serii, aproximativ 45.000 de persoane vor putea să petreacă o săptămână la munte la preţuri mai mici decât în plin sezon.</p>
<p>sursa : <a href="http://">zvp.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/a-inceput-programul-%e2%80%9eo-saptamana-la-munte%e2%80%9d/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Destinaţii turistice care merită vizitate în România</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/destinatii-turistice-care-merita-vizitate-in-romania-2/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/destinatii-turistice-care-merita-vizitate-in-romania-2/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 24 Aug 2010 08:38:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[TURISM]]></category>
		<category><![CDATA[care]]></category>
		<category><![CDATA[destinatii]]></category>
		<category><![CDATA[în]]></category>
		<category><![CDATA[merită]]></category>
		<category><![CDATA[romania]]></category>
		<category><![CDATA[turistice]]></category>
		<category><![CDATA[vizitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=18041</guid>
		<description><![CDATA[
 
 
 
Chiar dacă mulţi visează la un concediu petrecut în străinătate, în ţara noastră există o mulţime de obiective turistice, de o frumuseţe fără egal, care abia aşteaptă să le descoperi. Pentru oncediul din acest an, descoperiţi România, în toată splendoarea ei! * Din Munţii Apuseni se detaşează net câteva valori absolute, nu la scară naţională, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignnone size-full wp-image-18042" title="turismbran" src="http://www.infoprahova.com/wp-content/uploads/2010/08/turismbran.jpg" alt="turismbran" width="562" height="386" /></p>
<p> </p>
<p> </p>
<p> </p>
<p>Chiar dacă mulţi visează la un concediu petrecut în străinătate, în ţara noastră există o mulţime de obiective turistice, de o frumuseţe fără egal, care abia aşteaptă să le descoperi. Pentru oncediul din acest an, descoperiţi România, în toată splendoarea ei! <span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">* Din Munţii Apuseni se detaşează net câteva valori absolute, nu la scară naţională, ci europeană, cum ar fi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Cetăţile Ponorului, Gheţarul de la Scărişoara, Cheile Someşului Cald şi Cheile Galbenei, Peştera Urşilor, Peştera vântului, Peştera Poarta Zmeilor</span></strong> sau vestita <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Ţară a Moţilor</span></strong>.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">* Prin raritatea şi frumuseţea lor, mănăstirile pictate din Nordul Moldovei (<strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Putna</span></strong>) fac parte din <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Patrimoniul Mondial al UNESCO</span></strong>.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">* Delta Dunării, un univers mirific, un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante, cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) şi ihtiologică (reprezentată de circa 100 de specii, din care amintim <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">heringul de Dunăre</span></strong> şi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">sturionii</span></strong>, de la care se obţine preţiosul caviar). <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Delta Dunării</span></strong> este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa. În 1990 <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">UNESCO</span></strong> a inclus <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Delta Dunării</span></strong>, pentru a o feri de &#8220;progresul industrializării&#8221;, printre <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">rezervaţiile biosferei</span></strong>.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;"> </span></span></span><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;"><strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; FONT-SIZE: 9pt; COLOR: black">* </span></strong><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;">Castelele <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Peleş, Pelişor, Bran</span></strong> şi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Corvin</span></strong> merită vizitate, cu siguranţă! Chiar dacă cei mai mulţi dintre noi suntem oameni obişnuiţi şi nu ne-am născut prinţi şi prinţese, nu ne împiedică nimeni să visăm, atunci când intrăm în Sala Oglinzilor din <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Castelul Peleş</span></strong>. Conform legendei, <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Dracula</span></strong> obişnuia adesea să vină la <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Castelul Bran</span></strong>. Acest castel are patru turnuri amplasate în cele patru puncte cardinale. Ca şi zidurile castelului, turnurile sunt construite din piatră masivă.nCamerele şi coridoarele din incinta Branului formează un labirint misterios, iar în curtea interioară se află o fântână care face legătura cu ascunzătorile subterane.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">* Aproximativ 10 staţiuni principale se înlănţuie pe coasta de sud a Mării Negre, iar <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Mamaia</span></strong> se află la câteva mii de metri nord de Constanţa. Aceste staţiuni din România sunt printre puţinele din Europa care oferă plaje cu soare pe tot parcursul unei zile. Plajele din România coboară lin în apele mării, făcând mai plăcute băile sau plimbările în apă. Plajele cu nisip sunt în general naturale, cu o lăţime de 400-500 metri la <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Mangalia</span></strong> şi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Techirghiol</span></strong> şi de 50-200 metri în celelalte locuri. Dar plajele nu sunt singurele atracţii oferite de <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">coasta Mării Negre</span></strong>. Nămolul folosit pentru diferite afecţiuni are o deosebită valoare. În concluzie, această combinaţie de apă, nisip, aer şi soare este benefică şi produce rezultate spectaculoase în <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">talasoterapie</span></strong> şi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">psamoterapie</span></strong>, care de multe ori fac minuni pentru cei veniţi să-şi refacă sănătatea.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">* Printre cele mai însemnate obiective turistice din Maramureş pot fi amintite <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Masivul Pietrosu</span></strong> (2303m), <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Munţii Gutâi</span></strong> (1443m), care fac parte din <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">lanţul munţilor vulcanici</span></strong>. Valea Izei şi Valea Marei sunt nişte trasee care oferă posibilitatea de a vizita multe <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">biserici din lemn şi porţi maramureşene</span></strong>. Turiştii pot vizita şi Lacul de acumulare Friza, <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">lacul Ocna Sugatag</span></strong>, la 20 km de Sighetul Marmaţiei, <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">staţiunea balneoclimaterică Borşa</span></strong>, <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">complexele turistice Izvoarele, Crăciuneşti sau Mogoşa</span></strong>, precum şiV vestigii istorice: turnul lui Ştefan de la Baia Mare, Bastionul Măcelarilor din Baia Mare sau Clădirea Monetăriei (Muzeul Judeţean), dar şi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">cimitirul vesel de la Săpânţa</span></strong>.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">* <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Cârţişoara, Cascada Bâlea, Lacul Bâlea, Tunelul transfăgărăşan, cascada Capra, lacul şi barajul Vidraru, Valea lui Stan şi Cetatea Poenari</span></strong> sunt numai câteva din obiectivele pe care le puteţi admira dacă faceţi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Transfăgărăşanul</span></strong>, dar frumuseţea acestor locuri nu se poate explica în cuvinte: vizitaţi şi veţi rămâne muţi de uimire, la rândul vostru. <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Transfăgărăşanul</span></strong> este unul din cele mai spectaculoase şi mai înalte drumuri din România. Drumul a fost construit să treacă peste <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Munţii Făgăraş</span></strong>, cel mai înalt lanţ muntos din munţii României.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">* Cele mai bine păstrate oraşe medievale sunt <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Sibiu, Braşov, Sighişoara, Timişoara, Cluj, Mediaş</span></strong> şi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Feldioara</span></strong>. Alături de <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Cluj-Napoca, Timişoara </span></strong>şi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Arad, municipiul Sibiu</span></strong> este unul din cele mai frumoase oraşe transilvănene. Are un farmec aparte, deoarece este un &#8220;<strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">oraş muzeu</span></strong>&#8221; ce evocă prin zidurile turnului de apărare, bastioanele fostei cetăţi a Sibiului şi vremurile unei frumoase istorii. În Sibiu, puteţi vizita piaţa mare, <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Turnul Sfatului, Palatul Brukenthal, Catedrala Evanghelică, Mitropolia Cetăţii</span></strong>, dar şi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">zidurile cetăţii şi turnurile de apărare</span></strong>. Din Braşov, nu ar trebui să rataţi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Biserica Neagră</span></strong> sau <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Cetatea Braşovului</span></strong>, iar în <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Sighişoara</span></strong>, trebuie neapărat să vedeţi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Turnul cu Ceas, Biserica Mănăstirii Dominicane</span></strong> şi <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Casa Vlad Dracul</span></strong>. </span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">* Dacă nu puteţi ajunge pe Lună, cel puţin vă puteţi consola cu straniul şi fermecătorul <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">piesaj selenar</span></strong> de la <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Vulcanii Noroioşi</span></strong>, aflaţi pe raza comunei Berca, din judeţul Buzău.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">* Una dintre cele mai mari <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">mine de sare</span></strong> din ţară şi din Europa este <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Salina Praid</span></strong>, ale cărei începuturi istorice datează din epoca romană. <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">Salina Praid</span></strong> este situată în judeţul Harghita, la 5 km de staţiunea Sovata. Aerul din salină este puternic ionizat, deosebit de eficient <strong><span style="FONT-WEIGHT: normal; COLOR: black">în tratarea afecţiunilor respira</span></strong>torii, mai ales a astmului. Sălile din subteran sunt dotate cu un sistem de iluminat, terenuri de joacă pentru copii, o capelă ecumenică, bufet, bibliotecă, mese de biliard, toate acestea având menirea de a oferi o recreere pentru bolnavii care în mod obligatoriu trebuie să petreacă aici zilnic patru ore.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000; font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;"> </span></span></p>
<p><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="font-family: Tahoma;">sursa :<a href="http://"> informatiaprahovei.ro</a></span></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/destinatii-turistice-care-merita-vizitate-in-romania-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Târgul de turism “Expo Vacanţa” de la Ploieşti, ediţia a III-a</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/targul-de-turism-%e2%80%9cexpo-vacanta%e2%80%9d-de-la-ploiesti-editia-a-iii-a/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/targul-de-turism-%e2%80%9cexpo-vacanta%e2%80%9d-de-la-ploiesti-editia-a-iii-a/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 22 Jul 2010 11:41:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[STIRI TURISM]]></category>
		<category><![CDATA[TURISM]]></category>
		<category><![CDATA[a]]></category>
		<category><![CDATA[de]]></category>
		<category><![CDATA[ediția]]></category>
		<category><![CDATA[expo]]></category>
		<category><![CDATA[iiia]]></category>
		<category><![CDATA[la]]></category>
		<category><![CDATA[PLOIESTI]]></category>
		<category><![CDATA[targul]]></category>
		<category><![CDATA[vacanta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=17173</guid>
		<description><![CDATA[Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi Asociaţia de Promovare a Turismului Prahova organizează târgul de turism al Ploieştiului – “Expo Vacanţa” &#8211; eveniment care se va desfăşura, în perioada 13-15 mai a.c., la Casa de Cultură a Sindicatelor.“Expo Vacanţa” va fi deschis pentru publicul larg între orele 10.00-19.00. Vizitatorii se vor putea delecta [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi Asociaţia de Promovare a Turismului Prahova organizează târgul de turism al Ploieştiului – “Expo Vacanţa” &#8211; eveniment care se va desfăşura, în perioada 13-15 mai a.c., la Casa de Cultură a Sindicatelor.</span></span></span><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;"><span style="FONT-SIZE: 9pt">“</span><span style="FONT-SIZE: 9pt">Expo Vacanţa” va fi deschis pentru publicul larg între orele 10.00-19.00. Vizitatorii se vor putea delecta cu o scenetă de teatru şi vor putea beneficia de premii oferite de tombola evenimentului. De asemenea, cu sprijinul agenţiei de turism Bibi Touring va avea loc o donaţie prin Crucea Roşie România pentru copiii din Prahova. Târgul va prezenta publicului ofertele speciale de vacanţă ale agenţiilor de turism, o parte dintre acestea fiind cu reduceri semnificative. </span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">Potrivit ANAT, la eveniment vor participa organizaţii naţionale şi asociaţii profesionale din turism, agenţii de turism şi tour-operatori, hoteluri şi pensiuni rurale, restaurante, baruri, instituţii culturale, muzee, companii de transport &#8211; rutiere şi aeriene, sisteme de creditare destinate petrecerii vacanţelor, organizatori de congrese şi turism de afaceri, edituri şi distribuitori de publicaţii de specialitate, soft cu aplicaţii în turism, companii de publicitate şi marketing, emitenţi de tichete de vacanţă.</span></span></span></p>
<p><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="font-family: Tahoma;">sursa : <a href="http://">informatiaprahovei.ro</a></span></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/targul-de-turism-%e2%80%9cexpo-vacanta%e2%80%9d-de-la-ploiesti-editia-a-iii-a/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bulgaria aşteaptă şase milioane de turişti străini, în acest an</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/bulgaria-asteapta-sase-milioane-de-turisti-straini-in-acest-an/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/bulgaria-asteapta-sase-milioane-de-turisti-straini-in-acest-an/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 22 Jul 2010 11:36:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[OBIECTIVE TURISTICE]]></category>
		<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[STIRI TURISM]]></category>
		<category><![CDATA[TURISM]]></category>
		<category><![CDATA[acest]]></category>
		<category><![CDATA[an]]></category>
		<category><![CDATA[aşteaptă]]></category>
		<category><![CDATA[Bulgaria]]></category>
		<category><![CDATA[de]]></category>
		<category><![CDATA[în]]></category>
		<category><![CDATA[milioane]]></category>
		<category><![CDATA[Şase]]></category>
		<category><![CDATA[straini]]></category>
		<category><![CDATA[turisti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=17169</guid>
		<description><![CDATA[Aproximativ 8,5 milioane de turişti sunt aşteptaţi în Bulgaria în 2010, din care şase milioane sunt străini, ceea ce înseamnă o creştere cu cinci la sută a numărului de turişti străini în Bulgaria, conform estimărilor Institutului pentru Analiză şi Estimări în Turism.Vara aceasta, litoralul bulgar aşteaptă un număr mai mare de turişti din Germania, Rusia, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">Aproximativ 8,5 milioane de turişti sunt aşteptaţi în Bulgaria în 2010, din care şase milioane sunt străini, ceea ce înseamnă o creştere cu cinci la sută a numărului de turişti străini în Bulgaria, conform estimărilor Institutului pentru Analiză şi Estimări în Turism.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">Vara aceasta, litoralul bulgar aşteaptă un număr mai mare de turişti din Germania, Rusia, ţările Europei Centrale, România, Serbia şi Macedonia, comparativ cu vara lui 2009. Conform datelor institutului, turiştii bulgari au cheltuit 575 de leva de persoană în vacanţa de vară a lui 2009 şi se estimează că vor cheltui cel puţin tot atât şi anul acesta.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">Preţurile pachetelor turistice vor fi reduse cu 20 &#8211; 25 la sută pe litoralul bulgăresc. Conform reprezentantului Camerei de Turism din Varna, Stoyan Marinov, estimările conform cărora o parte din turiştii străini vor prefera Bulgaria Greciei, din cauza mişcărilor de protest care au loc în această ţară, sunt nefondate, deoarece turiştii care merg de obicei în Grecia au alte aşteptări faţă de cei care vizitează Bulgaria. </span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">În opinia lui Marinov, piaţa turistică din Bulgaria este concurată în primul rând de cea din Turcia, care oferă servicii foarte bune, la preţuri competitive. </span></span></span></p>
<p><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="font-family: Tahoma;">sursa : <a href="http://">informatiaprahovei.ro</a></span></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/bulgaria-asteapta-sase-milioane-de-turisti-straini-in-acest-an/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Operatorii de turism au implementat plata online cu cardul</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/operatorii-de-turism-au-implementat-plata-online-cu-cardul/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/operatorii-de-turism-au-implementat-plata-online-cu-cardul/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 22 Jul 2010 11:33:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[OBIECTIVE TURISTICE]]></category>
		<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[TURISM]]></category>
		<category><![CDATA[UNITATI DE CAZARE]]></category>
		<category><![CDATA[au]]></category>
		<category><![CDATA[cardul]]></category>
		<category><![CDATA[cu]]></category>
		<category><![CDATA[de]]></category>
		<category><![CDATA[implementat]]></category>
		<category><![CDATA[online]]></category>
		<category><![CDATA[operatorii]]></category>
		<category><![CDATA[plata]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=17166</guid>
		<description><![CDATA[Operatorii de turism de pe litoral şi din Delta Dunării beneficiază de un pachet special de servicii ecommerce oferit de Gecad ePayment, pentru plata online cu cardul, informează un comunicat al Asociaţiei Litoral Delta Dunării. Oferta se adresează tuturor hotelierilor şi agenţiilor de turism membre ale Asociaţiei Litoral &#8211; Delta Dunării.Gecad ePayment şi Asociaţia pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="FONT-SIZE: 9pt; LAYOUT-GRID-MODE: line"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">Operatorii de turism de pe litoral şi din Delta Dunării beneficiază de un pachet special de servicii ecommerce oferit de Gecad ePayment, pentru plata online cu cardul, informează un comunicat al Asociaţiei Litoral Delta Dunării. Oferta se adresează tuturor hotelierilor şi agenţiilor de turism membre ale Asociaţiei Litoral &#8211; Delta Dunării.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt; LAYOUT-GRID-MODE: line"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">Gecad ePayment şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral &#8211; Delta Dunării au încheiat un parteneriat care vizează încurajarea operatorilor de turism membri ai Asociaţiei de a implementa plata online cu cardul. În cadrul acestui parteneriat, Gecad ePayment oferă un pachet special de servicii de comerţ electronic, cu toate instrumentele şi facilităţile necesare hotelierilor interesaţi să ofere clienţilor lor metode de plată multiple şi o experienţă de cumpărare sigură şi, în acelaşi timp, să-şi îmbunătăţească fluxul de lichidităţi. </span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt; LAYOUT-GRID-MODE: line"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">&#8220;Parteneriatul cu Asociaţia Litoral &#8211; Delta Dunării face parte din strategia noastră de a sprijini operatorii de turism din România să accepte plata online cu cardul. Primul pas în această direcţie l-a reprezentat parteneriatul cu ANAT. Acum, vrem să oferim oportunitatea de a plăti online şi turiştilor care vin în vacanţă în Deltă sau pe litoral. Pentru un hotel, variantele diversificate de plată reprezintă un avantaj competitiv, dar şi o modalitate de a răspunde mai bine nevoilor clienţilor&#8217;, a declarat Laurenţiu Ghenciu, director de vânzări şi marketing al Gecad ePayment.</span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt; LAYOUT-GRID-MODE: line"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">Corina Martin, preşedinte al Asociaţiei Litoral &#8211; Delta Dunării susţine aceste soluţii moderne de promovare şi vânzare online. </span></span></span><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;"><span style="FONT-SIZE: 9pt; LAYOUT-GRID-MODE: line">&#8220;Aducem, astfel, ofertele noastre de vacanţă mai aproape de potenţialii turişti. De aceea, am dezvoltat un parteneriat similar cu cel încheiat de ANAT cu Gecad ePayment, prin care îi încurajăm şi pe hotelierii români, şi mai ales pe cei care nu au încă o prezenţă online, să îşi diversifice modalităţile de plată pe care le oferă clienţilor, prin soluţii de plată accesibile şi sigure în acelaşi timp. Deşi cele mai mici tarife de vacanţă pot fi obţinute prin agenţiile de turism, orice hotel trebuie să ofere posibilitatea rezervării online pe site-ul său&#8221;</span><span style="FONT-SIZE: 9pt">, a afirmat Corina Martin. </span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt; LAYOUT-GRID-MODE: line"><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;">În primul trimestru din 2010, numărul tranzacţiilor online din turism a crescut cu 270 la sută, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Această creştere s-a datorat atât numărului tot mai mare de operatori de turism, care au implementat plata online cu cardul, cât şi turiştilor, care au început să înţeleagă avantajele acestei modalităţi de plată şi să o utilizeze mai frecvent. </span></span></span><span style="color: #000000;"><span style="font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;"><span style="FONT-SIZE: 9pt">&#8220;</span><span style="FONT-SIZE: 9pt">Turismul are<span style="LAYOUT-GRID-MODE: line"> un mare potenţial de dezvoltare şi considerăm că putem contribui la extinderea comerţului electronic în acest domeniu prin adaptarea platformei de plăţi online, a pachetelor oferite şi a serviciilor noastre la nevoile speci</span>fice ale operatorilor de turism&#8221;<span style="LAYOUT-GRID-MODE: line">, a adăugat Laurenţiu Ghenciu. </span></span></span></span><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="color: #000000; font-family: tahoma,arial,helvetica,sans-serif;"> </span></span></p>
<p><span style="FONT-SIZE: 9pt"><span style="font-family: Tahoma;">sursa : <a href="http://">informatiaprahovei.ro</a></span></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/operatorii-de-turism-au-implementat-plata-online-cu-cardul/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Baile Minerale Telega – Prahova</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/baile-minerale-telega-%e2%80%93-prahova/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/baile-minerale-telega-%e2%80%93-prahova/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 Jun 2010 12:34:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[baile]]></category>
		<category><![CDATA[minerale]]></category>
		<category><![CDATA[prahova]]></category>
		<category><![CDATA[telega]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=15747</guid>
		<description><![CDATA[La inceputuri, Telega a fost cunoscuta datorita ocnelor  de sare si se banuieste ca asezarea Telegii, ca importanta economica  privind exploatarea de sare, sa fie chiar mai veche decat apare in  documente. Exista prezumtia ca, inca din anul 1354, ar fi fost monopol  de sare al lui Basarab I, intemeietorul Tarii [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>La inceputuri, <strong>Telega</strong> a fost cunoscuta datorita ocnelor  de sare si se banuieste ca asezarea Telegii, ca importanta economica  privind exploatarea de sare, sa fie chiar mai veche decat apare in  documente. Exista prezumtia ca, inca din anul 1354, ar fi fost monopol  de sare al lui Basarab I, intemeietorul Tarii Romanesti. In documentele  oficiale, insa, Telega, ca asezare omeneasca, apare in anul 1588. In  1865, se deschide aici Ocna Doftana, iar in 1872, exploatarea sarii  trece definitiv la Doftana. In 1892, se construieste prima moara de sare  cu doua perechi de pietre, iar penitenciarul Doftana, denumit ”Bastilia  romaneasca”, este construit intre anii 1894-1897, dupa un model belgian  de inchisoare, asezata pe platoul ”Paraschiva”. Dupa ce a fost o vreme  muzeu, in prezent inchisoarea este o ruina.<br />
Au fost ridicate adevarate monumente de arhitectura muntenesti:  Bisericile ”Sfintii Voievozi” (1720), ”Buna Vestire” (1810) si ”Sfantul  Nicolae” (1825). Prin anul 1810, trimisul imparatului Frantei, Napoleon  Bonaparte, se afla la Telega pentru a cumpara sare in vederea campaniei  (1812) din Rusia. Telega este amintita si cu ocazia pregatirilor din  anul revolutionar 1848, cand Nicolae Balcescu trebuia sa ”ridice”  ciocanasii si maglasii de la Ocnele Telega. In anul 1868, regele Carol I  viziteaza locurile pentru ca isi dorea sa construiasca aici Castelul  Peles, dar considera un semn rau accidentarea calului sau si il muta la  Sinaia. Este marcat prin monumentul ”Crucea Domnitorului”. Acum este o  asezare moderna, cu 6.400 de locuitori, cu o viata aproape citadina, cu  apa curenta la robinet, complet electrificata, cu centrala digitala de  telefonie, cu retea de transmisie TV prin cablu, cu retea de canalizare  in zona centrala, iar pe unele strazi, localitatea beneficiaza si de  alimentare cu gaz metan, care se va extinde in curand. Astfel, alaturi  de localnici s-au alaturat si peste 800 de bucuresteni si din alte parti  ale tarii care si-au ridicat case de vacanta. Se construieste mult in  mai toate cele sase sate componente. Oamenii sunt atrasi aici de aerul  ozonat, de linistea din jur, de obiectivele turistice importante dar,  mai ales, de baile minerale, turismul balnear fiind in floare, deoarece  Telega are mai multe lacuri sarate, formate in locul vechilor ocne:  Mocanu, Palada, Stavrica, Lacul Dulce si Lacul Baia Centrala, lacuri  alimentate de izvoare si uneori de apele de pe torenti. Din aceste  lacuri au fost amenajate Baile Minerale Telega, cunoscute din secolul al  XIX-lea pentru calitatile terapeutice care atrag acum mii si mii de  turisti ce se bucura din plin de apele lor tamaduitoare.<br />
Peisajul variat, deosebit de frumos, indiferent de anotimp are o clima  moderata cu ierni blande si veri calduroase. Propietatile curative ale  bailor minerale <strong>Telega</strong> din judetul Prahova au depasit  granitele tarii, fiind recunoscute recent chiar de Institutul Balnear  Francez, care a confirmat ca apele cloruro-sodice din localitate ocupa  locul doi in Europa si locul cinci in lume in ceea ce priveste  contributia in vindecarea a numeroase boli. Oferta este deosebit de  generoasa, Telega dispunand de un strand cu bai reci, plaja cu locuri de  joaca pentru copii, cabane de odihna, umbrare, restaurant cu produse ca  la mama acasa. In acelasi perimetru s-au ridicat recent mai multe  constructii in sprijinul celor care-si cauta sanatatea aici: un modern  pavilion de bai calde, sauna, sali de masaj, cabinet cosmetic, precum si  cabinet medical cu personal de specialitate. Punctul de atractie  ramane, insa, lacul sarat, care are o adancime de 150 metri, bogat in  calciu, magneziu si potasiu. Baile Minerale Telega atrag in fiecare an  mii de turisti, din tara si din intreaga lumea, calitatile terapeutice  ale lacurilor sarate de aici fiind recunocute inca din secolul al  XIX-lea.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/baile-minerale-telega-%e2%80%93-prahova/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Prezentare trasee</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/prezentare-trasee/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/prezentare-trasee/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 Jun 2010 12:33:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[prezentare]]></category>
		<category><![CDATA[trasee]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=15744</guid>
		<description><![CDATA[De la cabana Babele (2200m) drumul porneste catre nord  pe flancul estic al crestei Babele, coboara usor revenind pe coama de-a  lungul unei platforme intinse la baza proeminentei de calcare ce  alcatuiesc Vf. Baba Mare (2292m) unde intalnim soseaua spre Vf. Costila  (2498m). Dupa 10 min de urcus, lasam in stanga [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>De la cabana Babele (2200m) drumul porneste catre nord  pe flancul estic al crestei Babele, coboara usor revenind pe coama de-a  lungul unei platforme intinse la baza proeminentei de calcare ce  alcatuiesc Vf. Baba Mare (2292m) unde intalnim soseaua spre Vf. Costila  (2498m). Dupa 10 min de urcus, lasam in stanga cetatea de piatra a Vf.  Baba Mare, trecem pe deasupra obarsiilor Vaii Jepilor (dreapta),  traversam pentru ultima oara soseaua si trecem pe flancul stang dinspre  Valea Sugarilor.</p>
<p><em>Se observa: in stanga jos, Valea Sugarilor si caldarea ei superioara;  de cealalta parte a vaii, Vf. Obarsia si Coltii Obarsiei; spre  nord-nord-vest Curmatura Sugarilor si coama Costilei; spre nord-nord-est  Vf. Omu si in stanga acestuia, Vf. Bucura.</em></p>
<p>Traseul traverseaza cateva viroage si  dupa 20-30 min. ne conduce in <em>Curmatura  Sugarilor</em>, sea situata intre Creasta Coltilor Obarsiei si Coama  Costilei. Urcam spre nord, pe creasta Coltilor Obarsiei si in 10 min  ajungem in <em>Pintenul Obarsiei</em>, care desparte Valea Caldarilor de  Valea Cerbului. Inainte se deschide depresiunea Vaii Cerbului, dincolo  de care se ridica Creasta Morarului cu Coltii Morarului, iar spre  nord-vest, Vf. Omu. De aici, catre stanga se desprinde varianta marcata,  de iarna, a drumului. Traseul de vara, nemarcat, trece pe flancul  nordic al crestei, si se angajeaza pe sub <em>Ceardacul Obarsiei</em>,  zona stancoasa ce incinge coastele nordice ale Coltilor Obarsiei. Dupa  20 min. de mers atingem iarasi coama, unde intalnim varianta de iarna ce  vine din stanga. Un scurt coboras ne conduce din nou in <em>Curmatura  Vaii Cerbului</em>, sea situata in creasta ce desparte bazinul Vaii  Prahova de cel al Vaii Ialomita.</p>
<p><em>De aici observam: spre nord, Vf. Bucura; spre nord-nord-est Vf. Omu  cu cabana; spre nord-est Coltii Morarului; spre est, jos, Valea Cerbului  si in fundal localitatea Azuga; spre est-sud-est, Vf. Costilei (2498m);  spre sud si sud-est, Coltii Obarsiei; spresud-sud-vest, la orizont,  Leaota; spre vest, jos, caldarea superioara a Vaii Obarsia Ialomitei cu  Mecetul Turcesc si dincolo de vale, Doamnele; spre nord-nord-vest, in  prim plan, Vf. Vaii Cerbului si sus in fundal, Vf Gavanele (2472m).</em></p>
<p>Din curmatura, poteca urca pe flancul vestic al crestei, ocolind blocul  stancos ce formeaza Vf. Vaii Cerbului, apoi din nou pe creasta, pe sub  calcarele albe ce formeaza Vf. Gavanele (2472m, reprezinta un nod de  trei creste ce desparte 3 bazine geografice : spre est Creasta Coltilor  Obarsiei desparte Valea Ialomitei de Valea Prahovei, spre vest Spinarea  Doamnelor desparte bazinul Ialomitei de cel al Barsei, spre nord creasta  Bucura cu Vf. Omu desparte bazinul Barsei de cel al Prahovei), unde  intalnim &#8220;drumul granicerilor&#8221; ce vine dinspre <em>Seaua Strunga</em>.</p>
<p>Poteca trece pe fata dinspre Valea Cerbului, lasa in stanga o varianta  de iarna a drumului, apoi continua pe sub Vf. Bucura si ne conduce pe  platoul de pe Vf. Omu (2505m ) la cabana.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/prezentare-trasee/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OPC Prahova va invata cum sa nu va lasati inselati de agentiile de turism</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/opc-prahova-va-invata-cum-sa-nu-va-lasati-inselati-de-agentiile-de-turism/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/opc-prahova-va-invata-cum-sa-nu-va-lasati-inselati-de-agentiile-de-turism/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 Jun 2010 12:30:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[agentiile]]></category>
		<category><![CDATA[cum]]></category>
		<category><![CDATA[de]]></category>
		<category><![CDATA[inselati]]></category>
		<category><![CDATA[învaţă]]></category>
		<category><![CDATA[lasati]]></category>
		<category><![CDATA[nu]]></category>
		<category><![CDATA[opc]]></category>
		<category><![CDATA[prahova]]></category>
		<category><![CDATA[sa]]></category>
		<category><![CDATA[TURISM]]></category>
		<category><![CDATA[va]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=15736</guid>
		<description><![CDATA[OPC Prahova a decis să promoveze un extras din legislaţia care  protejează consumatorii în relaţia lor cu operatorii de turism. Măsura  vine la puţin timp după celebrul incident al elevilor din CN IL  Caragiale, care au făcut banchetul la Mamaia, deşi plătiseră pentru un  hotel din Bulgaria. &#8220;Vrem ca prahovenii să [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>OPC Prahova a decis să promoveze un extras din legislaţia care  protejează consumatorii în relaţia lor cu operatorii de turism. Măsura  vine la puţin timp după celebrul incident al elevilor din CN IL  Caragiale, care au făcut banchetul la Mamaia, deşi plătiseră pentru un  hotel din Bulgaria. &#8220;Vrem ca prahovenii să cunoască aceste informaţii şi  să fie mai siguri pe ei în relaţia cu operatorii de turism, care nu mai  pot exploata astfel aspecte ale relaţiei turist-operator, despre care  nu s-a discutat la încheierea contractului&#8221;, spune Cristian Toader,  directorul OPC Prahova.</p>
<div><strong>Recomandari privind achizitionarea pachetelor de servicii  turistice</strong></div>
<div>OPC Prahova recomanda tuturor celor care urmeaza sa achizitioneze  pachete de servicii turistice de la agentiile de turism din Romania, sa  solicite infomatii complete despre pachetele de servicii ce urmeaza a fi  contractate (in conformitate cu obligatiile de informare impuse  operatorilor din turism).</div>
<div>Pentru nemultumiri privind pachetele de servicii turistice:</div>
<div>- In cazul in care turistul este nemultumit de serviciile turistice  primite, acesta are obligatia de a intocmi o sesizare in scris, clar si  explicit, cu privire la deficientele constatate la fata locului, legate  de realizarea pachetului de servicii turistice contractat ce se va  trasmite prompt atat agentiei, cat si prestatorului de servicii  turistice (conducatorul hotelului, restaurantului), prevedere inserata  in contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice.</div>
<div>- In cazul in care sesizarea nu este solutionata sau este  solutionata partial, turistul va depune la sediul agentiei, dupa  incheierea calatoriei, o reclamatie scrisa, in termenul prevazut in  contract. Agentia are obligatia sa comunice in scris turistului  despagubirile care i se cuvin (termenul de raspuns e de maxim 30 de zile  calendaristice).</div>
<div>- Turistii nemultumiti de serviciile turistice pot depune  reclamatii la CJPC.</div>
<div><strong>Recomandari speciale</strong></div>
<div>- Solicitati operatorului economic ca va dea in scris informatii  complete despre intreg pachetul de servicii pe care doriti sa-l  achizitionati (localitatea de destinatie; ruta de parcurs; mijlocul de  transport utilizat si caracteristicile acestuia (clasificare); tipul  unitatilor de cazare si informatii in legatura cu accestea; serviciile  de masa oferite; durata programului, cu indicarea datei sosirii si a  plecarii; informatii generale privind regimul pasapoartelor si al  vizelor, asigurari de sanatate necesare; cuantum avans si termen pentru  achitarea restului de plata; numarul minim de persoane necesar pentru  realizarea programului si termenul limita pentru informarea turistului,  in caz de anulare a calatoriei; posibilitatile de incheiere a unor  asigurari facultative pentru asistenta in caz de boala, accidente si  altele ; durata pentru care operezea oferta turistica); fiti precauti  daca vi se ofera informatii vagi sau incomplete.</div>
<div>- Analizati cu atentie continutul contractului de comercializare a  pachetului de servicii turistice inainte de a-l semna (semnarea  contractului implica asumarea consecintelor); nu semnati contractul daca  nu exista o asumare clara a obligatiilor ce revin agentului de turism &#8211;  asigurari verbale de genul &#8220;vedem cum rezolvam daca va fi cazul&#8221; nu va  vor ajuta.</div>
<div><strong>Tineti cont de urmatoarele aspecte:</strong></div>
<div>- contractul intra in vigoare in momentul in care turistul primeste  confirmarea scrisa a rezervarii, in cel mult 60 de zile calendaristice  de la data semnarii bonului de comanda;</div>
<div>- agentia de turism este obligata sa furnizeze turistului un bon de  comanda numai in cazul solicitarii unor pachete de serviciii turistice  care nu fac parte din oferta agentiei de turism;</div>
<div>- preturile stabilite in contracte nu pot fi modificate, cu  exceptia cazului in care contractul prevede in mod explicit acest lucru  si numai in cazul variatiilor costurilor de transport sau a cursurilor  de schimb valutar aferente pachetului de servicii;</div>
<div>- preturile stabilite in contracte nu pot fi majorate, in cursul  celor 20 de zile calendaristice care preced data plecarii;</div>
<div>- in continutul contractului se vor prevedea termenele si procedura  de depunere a reclamatiilor pentru executarea necorespunzatoare sau  neexecutarea obligatiilor ce revin operatorului economic;</div>
<div>- in cazul in care agentia este nevoita sa modifice una dintre  prevederile esentiale ale  contractului, aceasta are obligatia sa  informeze turistul cu cel putin 15 zile inainte de data plecarii;</div>
<div>- turistul are obligatia comunicarii unui raspuns catre agentie in  termen de 5 zile de la primirea instiintarii de modificare a  contractului;</div>
<div>- in caz de modificare a contractului, turistul poate opta pentru  rezilierea contractului fara penalitati sau pentru acceptarea noilor  conditii ale contractului;</div>
<div>- contractul poate fi prezentat si sub forma unui catalog, pliant  sau inscris numai in cazul in care turistul este informat despre aceasta  si daca documentul contine toate informatiile prevazute de lege.</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/opc-prahova-va-invata-cum-sa-nu-va-lasati-inselati-de-agentiile-de-turism/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Harta Turistica Valea Prahovei Valea Prahovei</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/harta-turistica-valea-prahovei-valea-prahovei/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/harta-turistica-valea-prahovei-valea-prahovei/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 Jun 2010 12:25:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[harta]]></category>
		<category><![CDATA[prahovei]]></category>
		<category><![CDATA[turistica]]></category>
		<category><![CDATA[valea]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=15729</guid>
		<description><![CDATA[Valea Prahovei este o regiune turistica  din Muntii Carpati, fiind situata in partea de sud-est a Romaniei, in  mijlocul Munteniei, in bazinul superior si mijlociu a raului Prahova si o  parte a bazinului Ialomitei. Pe Valea Prahovei se regasesc o serie de  statiuni renumite pentru peisajul deosebit, pentru sporturile de iarnă [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Valea Prahovei este o regiune turistica  din Muntii Carpati, fiind situata in partea de sud-est a Romaniei, in  mijlocul Munteniei, in bazinul superior si mijlociu a raului Prahova si o  parte a bazinului Ialomitei. Pe Valea Prahovei se regasesc o serie de  statiuni renumite pentru peisajul deosebit, pentru sporturile de iarnă  practicate aici şi pentru multe altele. Printre cele mai importante se  numara: Azuga, Breaza, Busteni, Cheia, Paraul Rece, Poiana Brasov,  Predeal, Sinaia si Slanic Prahova.</p>
<p style="text-align: justify;"><span id="more-8954"> </span></p>
<p style="text-align: justify;"><a title="hartaTURISTICA-Valea-Prahovei" rel="gallery-8954" href="http://www.locatiicazare.ro/wp-content/uploads/2009/09/hartaTURISTICA-Valea-Prahovei-.jpg"><img title="hartaTURISTICA-Valea-Prahovei" src="http://www.locatiicazare.ro/wp-content/uploads/2009/09/hartaTURISTICA-Valea-Prahovei-.jpg" alt="hartaTURISTICA Valea Prahovei  Harta Turistica Valea Prahovei" width="760" height="532" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Castelul Peles din Sinaia</strong> este construit intre 1873 si 1883 in timpul domnitorului Carol I si  reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale Romaniei.  Constructia Castelului Peles este concomitenta cu intemeierea orasului  Sinaia.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Casa memoriala George Enescu</strong> din <strong>Sinaia</strong>, unde artistul s-a retras in ultima parte a  vietii pentru a-si regasi linistea necesara creatiei sale muzicale.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Manastirea Sinaia </strong>sau <strong>Catedrala  Carpatilor</strong> din sec. al XVII-lea este emblema orasului <strong>Sinaia</strong>,  fiind prima constructie din aceasta zona. A devenit si un muzeu  cultural deoarece detine o colectie de  carti vechi si icoane, obiecte  de cult, vesminte preotesti, monede si picturi.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Castelul Pelisor</strong> din <strong>Sinaia </strong>este construit intre anii 1889-1903 de regele Carol I pentru  regele Ferdinand si regina Maria. Castelul are 99 de incaperi.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Cazinoul Sinaia</strong> construit la initiativa regelui Carol I reprezenta principala atractie a  orasului deoarece se organizau festivitati si reprezentatii zilni. In  timpul celui de-al II-lea razboi mondial a fost inchis temporar, iar in  1947 definitiv.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Cascada Urlatoarea</strong> este  situata la poalele <strong>Jepilor, deasupra Poienii Tapului</strong>.  Numele cascadei este motivat de zgomotul vuietului caderii apei. Traseul  este usor, semnalat cu un cerc albastru, si urmareste pentru  aproximativ 2km un drum forestier.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partii de schi</strong></p>
<p><strong>Busteni</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Partia de schi <strong>Kalinderu </strong>este  situata in Busteni, singura  partie din tara care se afla in  proprietatea administratiei locale, ceea ce probabil o face si una din  cele mai bine dotate partii din Romania. Denumirea provine de la Ioan  Kalinderu (1840-1913), primul administrator al Domeniilor Coroanei  Regale in timpul regelui Carol I. Partia Kalinderu este situata la  poalele Caraimanului avand un nivel mediu de dificultate si o lungime de  1300m. Partia este dotata cu instalatie de zapada artificiala si un  telescaun modern de 4 locuri.  Partia Kalinderu a fost omologata de  federatia internationala de schi, putandu-se astfel organiza concursuri  de performanta.</p>
<p style="text-align: justify;">
<p><strong>Azuga</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partia Sorica</strong> este una  dintre cele mai bune partii avizate de FIS. Punctul de plecare se afla  la 1539 m si are o  lungime de 2100 m si o latime de 50 m.  Sorica  beneficiaza de un teleschi si nocturna si in afara de schi se poate  practica si snowboard.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partia Cazacu</strong> are un  grad de dificultate mediu, putand fi folosita atat de incepatori cat si  de schiori cu experienta, avand o lungimea  de 400 m, iar diferenta de  nivel de 116 m. Partia beneficiaza de tunuri de zapada artificiala.</p>
<p style="text-align: justify;">
<p><strong>Predeal </strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partia Clabucet</strong> are un  grad de dificultate: mediusi o lungime de 2100m, diferenta de nivel  fiind de 390m, inclinare de 20°, este dotata cu transport cablu.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partia Cocosul</strong> are un  grad de dificultate mediu, o lungime de 2250m, diferenta de nivel de  394m, inclinare de 18°.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partia Subteleferic</strong> are  un grad de dificultate dificil, o lungime de 1200m, diferenta de nivel  de 350m, inclinare 31° si este dotata cu transport cablu.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partia Clabucet sosire</strong> are un grad de dificultate usor, lungimea de  800m, diferenta de nivel  de 160m, inclinare 20° si este dotata cu transport cablu, instalatie cu  zapada artificiala si iluminat nocturn.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partia Clabucet varianta </strong>are  un grad de dificultate usor, lungimea de 790m, diferenta de nivel de  160m, inclinare 20° si este dotata cu transport cablu, instalatie cu  zapada artificiala.</p>
<p style="text-align: justify;">
<p style="text-align: justify;"><strong>Sinaia</strong></p>
<p style="text-align: justify;">In Sinaia exista trasee de alpinism,  atv, mountain bike, ski si snowboard.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partia Carp</strong> este o  partie dedicata schiorilor  avansati si face legatura intre Varful  Furnica si Cota 1400 si are o lungime de 2500 m, diferenta nivel de 585  m, panta medie 24%.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Partia Valea Dorului </strong>face  legatura dintre Varful cu Dor si cabana Valea Dorului cu o lungime a  partiei de 600 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de  25,8%</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/harta-turistica-valea-prahovei-valea-prahovei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Judetul Prahova</title>
		<link>http://www.infoprahova.com/judetul-prahova/</link>
		<comments>http://www.infoprahova.com/judetul-prahova/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 Jun 2010 12:24:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>infoprahova</dc:creator>
				<category><![CDATA[RECOMANDARI]]></category>
		<category><![CDATA[judeţul]]></category>
		<category><![CDATA[prahova]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.infoprahova.com/?p=15726</guid>
		<description><![CDATA[Statiuni: Sinaia, Busteni, Cheia,  Azuga, Breaza, Slanic Prahova Rezervatii: Muntele de Sare Slanic Prahova, Muntii Coltii lui Brabes, Arinisu de la  Sinaia-Cumpatu. Excursii: Cascada  Urlatoarea, Munti Ciucas, Muntii Bucegi ( Babele si Sfinxul), Valea  Teleajenului, Valenii de Munte. Principalele  orase:Ploiesti, Azuga, Busteni, Breaza, Campina, Valenii de  Munte.
Cadrul natural deosebit [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: green; font-size: x-small;">Statiuni:</span> Sinaia, Busteni, Cheia,  Azuga, Breaza, Slanic Prahova <span style="color: green; font-size: x-small;">Rezervatii:</span> Muntele de Sare Slanic Prahova, Muntii Coltii lui Brabes, Arinisu de la  Sinaia-Cumpatu. <span style="color: green; font-size: x-small;">Excursii:</span> Cascada  Urlatoarea, Munti Ciucas, Muntii Bucegi ( Babele si Sfinxul), Valea  Teleajenului, Valenii de Munte. <span style="color: green; font-size: x-small;">Principalele  orase:</span>Ploiesti, Azuga, Busteni, Breaza, Campina, Valenii de  Munte.</p>
<p>Cadrul natural deosebit oferit de Valea Prahovei si a Teleajenului, de  Muntii Bucegi, de numeroasele statiuni turistice si dotarile de care  acestea dispun, alaturi de o serie de alti factori (populatie numeroasa,  important centru de afaceri, universitar, traversat de principalele cai  rutiere si feroviare ce fac legatura cu restul tarii si cu celelalte  tari din Europa) fac ca judetul Prahova sa se situeze pe locul 3 pe tara  ( dupa judetul Constanta si municipiul Bucuresti) din punct de vedere  al numarului de turisti cazati.<br />
Judetul Prahova prezinta o distributie oarecum omogena a obiectivelor  turistice, desi se remarca zone turistice distincte. O prima zona o  reprezinta valea superioara a Prahovei si Masivul Bucegi, impreuna cu  sirul statiunilor din lungul Prahovei. O alta zona naturala o reprezinta  Valea Teleajenului cu Masivul Ciucas, careia i se adauga statiunea  Slanic. A treia zona o reprezint Valea Doftanei, zona in curs de  dezvoltare.<br />
Masivul Bucegi a exercitat din totdeauna o puternica atractie asupra  iubitorilor de drumetie. Constituit din roci foarte variate, Masivul  Bucegi prezinta o mare diversitate de forme atragatoare : chei, vai  stramte si pesteri &#8211; cheile Ursilor, Horoabei, Tatarului, Zanoagei,  Orzei, Pestera Ialomitei etc.. &#8211; care confera peisajului un farmec in  plus.<br />
La poalele Bucegilor, In lungul vaii Prahovei, se desfasoara o serie de  statiuni renumite prin pitorescul lor (Sinaia, Breaza, Busteni, etc..)<br />
Masivul Ciucas este a doua zona turistica a judetului, caruia i se  alatura statiunea Cheia, situata Intr-o mica depresiune de la poalele  muntelui. Statiunea are multi solicitanti care o prefera atat pentru  climatul sau reconfortant, cat si pentru multiplele posibilitati ce le  ofera amatorilor de drumetie montana cu cortul In special, care In ziua  de azi, cand tarifele de cazare la hoteluri si vile au crescut foarte  mult, practica tot mai mult acest gen de turism.<br />
In apropierea vaii Teleajenului se afla statiunea balneoclimaterica  Slanic, care dispune de 7 lacuri de apa sarata si iodurata, dintre care 4  amenajate In aer liber. Profilata initial pentru tratarea aparatului  locomotor, afectiunilor sistemului nervos periferic si afectiunilor  ginecologice, In prezent statiunea este solicitata si pentru tratarea  astmului bronsic, datorita amenajarii unui mic sanatoriu In vechea mina  de sare. Statiunea e dotata si cu un complex balnear.<br />
Mai recent, alaturi de Valea Prahovei si Valea Teleajenului, Valea  Doftanei Intruneste un numar tot mai mare de turisti, care cauta locuri  de refugiu din marile centre urbane, aglomerate. Lacul Paltinul,  complexul de la Brebu si statiunea Telega se adauga frumusetii  peisajului.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.infoprahova.com/judetul-prahova/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
<style type="text/css">
<!--
.style2 {
	font-size: 12px;
	font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif;
}
-->
</style>

<span class="style2"><a href="http://www.200directoare.com" target="_blank">www.200directoare.com</a> <!-- http://www.LiveZilla.net Tracking Code --><div id="livezilla_tracking" style="display:none"></div><script language="JavaScript" type="text/javascript">
<!--
var script = document.createElement("script");script.type="text/javascript";var src = "http://www.infoprahova.com/livezilla/server.php?request=track&output=jscript&nse="+Math.random();setTimeout("script.src=src;document.getElementById('livezilla_tracking').appendChild(script)",1);
// -->
</script><!-- http://www.LiveZilla.net Tracking Code --></span>