În timp ce preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, vede un avantaj în a avea pe teritoriul judeţului cel mai mare parc eolian din Europa, primarul unei comune se opune în mod constant proiectului.

Împiedicat de obiecţiile ridicate de un primar de comună din Dobrogea, proiectul celui mai mare parc eolian din Europa şi al doilea ca mărime din lume este văzut cu ochi buni de autorităţile judeţene. „Este un mare avantaj faptul că judeţul Constanţa este la graniţă cu Marea Neagră şi puterea eoliană este foarte mare faţă de alte judeţe şi vrem să transfor­măm acest avantaj natural într-un avantaj economic pentru judeţ. Mai ales că, până în 2014, aproximativ 5% din energia României trebuie să vină din surse alternative, gen energie eoliană”, spune Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consi­liului Judeţean Constanţa.

Problema parcului eolian dezvoltat de celebra firmă cehă CEZ (proprietarul celor opt firme regionale de distribuţie a electri­cităţii, fost Electrica Oltenia) este că cele 240 de elice vor fi amplasate pe teritoriul comunei Fântânele, iar staţia care trebuie să transforme energia produsă din vânt pentru a fi introdusă în reţeaua naţională trebuie construită în comuna vecină, Cogealac.

Acolo însă primarul a oprit lucrările, acuzându-i pe inves­titori că au început construcţia pe raza comunei lui fără autorizaţie. A început să împartă deja amenzi, a pornit un lung şir de procese, contestând autorizaţiile şi felul în care a fost dobândit terenul pe care trebuie amplasată staţia de transformare. Iar în timp ce acest proiect stagnează, un alt jucător important de pe piaţa energetică, Iberdrola, ia startul în competiţia pentru cea mai bună zonă din ţară din punctul de vedere al vântului.

„Acolo sunt două companii concurente. Însă nu poate o comună să se substituie Legii nr. 50, legea privind regimul autorizaţiei în construcţie. Din punctul meu de vedere, auto­rizaţia de construcţie emisă de Consiliul Judeţean este perfect valabilă atât timp cât nu este anulată de instanţa de judecată”, spune preşedintele Consiliului Jude­ţean Constanţa. Auzind că actul la care face referire a fost însă atacat în instanţă de cei care se opun proiectului, Constan­ti­nescu a declarat că „toate auto­rizaţiile de construcţie pe tema eolie­nelor emise în judeţul Constanţa sunt legale şi în vigoare. Cred că sunt instituţiile statului, care se numesc Poliţie, Jandar­merie, disciplina în construcţii, care trebuie să ia măsuri şi să permită construcţia acolo unde autorizaţia de cons­trucţie este valabilă şi să interzică acolo unde nu este valabilă”. Blocarea proiectului de parc eolian de către primarul din Cogealac, Cati Hris­tu, se traduce pentru locuitorii co­munei în pierderea unor fonduri de sprijinire a co­munităţii locale în valoare de a­proa­pe 9 milioane de euro.

Opi­nia auto­rităţilor din mica comu­nă dobrogeană este însă de neclintit. „Să plătească amenzile, să facă toate actele de la început şi apoi să vină la masa tratativelor. Dacă nu vor, nu ducem lipsă de concurenţă. De pro­iecte similare sunt interesaţi şi alţi in­vestitori”, declara săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al primarului din Cogealac.

sursa :  ecomagazin.ro

sursa : ziar.com

sursa : stiriprahova.ro

Valoarea totala a proiectului la finalizare a fost de 3.117.385,12 EURO, din care 2.805.646,61 EURO – contributie externa si 311.738, 51 EURO – contributia Consiliului Judetean Prahova.
Investitia cuprinde amenajarea unui parc balnear pe o suprafata de 3 ha, o cladire administrativa, dotata cu birouri, cabinete medicale, sala pentru activitati recreative, un amfiteatru in aer liber cu gradene pentru 300 de spectatori, un spatiu de agrement public de 1600 mp, incluzand patinoarul, terasele si doua piscine cu o suprafata de 40 mp, una in exterior si una in interior.

sursa : time4news.ro

Consiliul Judeţean Prahova inaugurează astăzi Serviciul de Drumuri din cadrul Direcţiei Judeţene de Protecţie a Plantelor şi de Intreţinere a Drumurilor Judeţene Prahova.

Cei 38 de noi angajaţi ai acestui serviciu, cărora li se adaugă un număr de 8 persoane cu funcţii de conducere, vor demostra utilitatea serviciului nou înfiinţat printr-o lucrare de întreţinere a Drumului Judeţean 101 F Valea Călugarească-Dârvari.

Serviciul a fost înfiinţat printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Prahova, care a fost aprobată în luna martie a acestui an şi este finanţat, potrivit acestei hotărâri, din bugetul judeţului.

În ceea ce priveşte atribuţiile acestui serviciu, ele fac referire la întreţinerea comună a tuturor drumurilor, asigurarea scurgerii apelor din zona drumului, prevenirea efectelor inundaţiilor, întreţinerea mijloacelor pentru siguranţa circulaţiei rutiere şi de informare şi asigurarea esteticii rutiere a drumurilor.

În cadrul Consiliului Judeţean Prahova mai există şi Direcţia de Administrare Reţea Drumuri şi Clădiri, care are în atribuţii reabilitarea drumurilor judeţene.

“Până în anul 2012, CJ îşi propune să atragă în zona de sud a judeţului, în cadrul acestui proiect şi în cele conexe de dezvoltare economică a zonei, peste 50 de milioane de euro din fonduri europene”, a precizat preşedintele CJ Prahova,

sursa : rotary.bvp.ro

Proiectul “Drumul voievozilor” a fost depus pentru finanţare europeană, în luna decembrie a anului trecut, la Bruxelles. “Drumul Voievozilor”, iniţiat de Mircea Cosma, promovează valorile culturale, monumentele istorice, de arhitectură punând în valoare descoperirile arheologice şi monumentele arhitecturale de mare interes de pe traseul care începe în comuna Filipeştii de Pădure şi traversează 16 localităţi din zona de sud a judeţului.

“Drumul Voievozilor, un proiect important al judeţului Prahova, alături de Drumul vinului şi Drumul fructelor, urmăreşte readucerea la viaţă a locurilor pline de istorie ale meleagurilor unde turistul poate merge pe urmele voievozilor Matei Basarab, Vlad Ţepes şi Mihai Viteazul”, a afirmat Mircea Cosma. Localităţile aflate pe “Drumul voievozilor” deţin pe teritoriul lor importante puncte de atracţie pentru iubitorii de istorie şi artă. Printre acestea se numără monumente arhitecturale de o deosebită valoare cum sunt biserica ctitorită de Matei Basarab şi Curtea domnească de la Gherghiţa, castelul boierilor Cocorăscu de la Cocorăşti Colţ, conacul Pană Filipescu de la Filipeştii de Târg. De asemenea, la Târgşorul Vechi, Măneşti, Brazi, Balta Doamnei, Drăgăneşti şi Gherghiţa s-au descoperit resturi de metale şi obiecte de ceramică specifice perioadei neolitice, iar la Tinosu au fost făcute descoperiri care atestă existenţa unei cetăţi datând din secolul III î.Hr.

Rezervaţia arheologică Târgşorul Vechi, situată la 10 kilometri de Ploieşti, se distinge prin importanţa descoperirilor unice în zona Munteniei. “Drumul voievozilor” traversează şi municipiul Ploieşti unde vor fi puse în valoare documentele emise de Mihai Viteazul, ctitorul oraşului. La sfârşitul secolului al XVI-lea, Mihai Viteazul transformă satul Ploieşti în târg domnesc, datorită aşezării sale la intersecţia marilor drumuri comerciale către Moldova, Transilvania şi Dunăre. În anul 1599, când a pornit spre Transilvania, Mihai Viteazul avea stabilită tabăra militară a operaţiunilor sale la Ploieşti, aici primind şi jurământul de credinţă al armatei şi defilarea trupelor. Prin proiectul “Drumul Voievozilor”, CJ Prahova îşi propune nu doar recunoaşterea cultural-istorică a zonei de sud a judeţului, ci şi dezvoltarea sa economică prin proiecte conexe de infrastructură şi dezvoltarea unor parcuri industriale la Ciorani şi Ariceştii Rahtivani

SC Procter & Gamble a investit 40 milioane euro în fabrica din oraşul prahovean Urlaţi, iar SC Plastipak a alocat 80 milioane euro pentru construirea unei hale de productie, a unor birouri şi depozite. Parcul Industrial Urlaţi are o suprafaţă de 34 ha, asigurând spaţiul pentru extinderea capacităţii de producţie. Terenul a fost concesionat pe o perioadă de 45 de ani. AGERPRES

sursa :  administratie.ro

CAPITOLUL  I

DISPOZIŢII GENERALE

ART. 1. – (1) Consilierii judeţeni  se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din judeţul Prahova, potrivit Legii nr. 67/2004,  pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Participarea consilierilor judeţeni la activitatea Consiliului judeţean are caracter public şi legitim, fiind în acord cu interesele generale ale judeţului.

(3) În exercitarea mandatului, consilierii judeţeni sunt în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia.

ART.2 .(1) Preşedintele Consiliului judeţean este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din judeţul Prahova, prin scrutin uninominal, şi reprezintă autoritatea executivă a judeţului.

(2) Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.

(3) Preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.

ART.3. Vicepreşedinţii Consiliului judeţean sunt aleşi prin vot secret,

indirect, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II

CONSTITUIREA CONSILIULUI JUDEŢEAN

ART.4. (1) Validarea alegerii preşedintelui consiliului judeţean se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a tribunalului, de către preşedintele tribunalului sau înlocuitorul acestuia.

(2) Hotărârea de validare sau invalidare a preşedintelui consiliului judeţean poate fi atacată de cei interesaţi la curtea de apel în termen de două zile de la aducerea la cunoştinţă publică.

(3) Curtea de apel se pronunţă în termen de două zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă.

(4) In termen de două zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii de validare, preşedintele consiliului judeţean care a fost validat depune în faţa preşedintelui tribunalului şi a prefectului, în şedinţă publică, următorul jurământ în limba română: ,,Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor judeţului Prahova . Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

ART.5  (1) Constituirea consiliului judeţean se face în termen de 3 zile de la data depunerii jurământului de către preşedintele consiliului judeţean. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către preşedintele consiliului judeţean. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau un reprezentat al acestuia.

(2) Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni aleşi. In cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste două zile, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către preşedintele consiliului judeţean, peste alte două zile, în aceleaşi condiţii.

(3) In situaţia în care consiliul judeţean nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei fără motive temeinice a consilierilor, preşedintele consiliului judeţean va declara vacante, prin dispoziţie, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, urmând să fie completate cu supleanţi conform procedurilor prevăzute la alin. (2).

(4) Dacă locurile vacante nu pot fi completate cu supleanţi înscrişi pe listele de candidaţi respective, se va proceda la organizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

(5) Dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacată de cei în cauză la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

(6) Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţa majoră.

ART.6 (1) Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de preşedintele consiliului judeţean.

(2) Pentru validarea mandatelor, consiliile judeţene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 5 consilieri aleşi, iar rezultatul va fi consemnat în hotărârea nr.1.

(3) Desemnarea de candidaţi pentru comisia de validare se face de grupurile de consilieri care reprezintă aceleaşi partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau grupul independenţilor.

(4) Fiecare din propunerile de candidaţi pentru comisia de validare este supusă votului deschis în ordinea descrescătoare a mărimii grupului de consilieri care a formulat cererea.

(5) Comisia de validare a mandatelor alege din rândul membrilor săi un preşedinte şi un secretar, cu respectarea procedurii de vot prevăzute la alin.3.

(6) Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier judeţean şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

(7) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier judeţean numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului judeţean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

(8) Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorităţii consilierilor judeţeni prezenţi la şedinţă. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.

(9) Rezultatul validării mandatelor se consemnează în hotărârea nr.2.

ART.7 (1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.

(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţa în cel mult 15 zile. In acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

ART. 8. (1) Consilierii judeţeni ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului judeţean următorul jurământ în limba română: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor judeţului Prahova. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

(2) Jurământul se depune după următoarea procedură: secretarul judeţului va da citire jurământului, după care consilierii judeţeni validaţi se vor prezenta, în ordine alfabetică, în faţa unei mese special amenajate, pe care se află un exemplar din Constituţie şi Biblie. Consilierul va pune mâna stângă atât pe Constituţie cât şi, dacă este cazul, pe Biblie, va pronunţa cuvântul „jur”, după care va semna jurământul de credinţă, care va fi imprimat pe un formular special.

(3) Jurământul se semnează în două exemplare. Un exemplar se păstrează la dosarul de validare, iar al doilea se înmânează consilierului.

(4) Consilierii pot depune jurământul fără formula religioasă. În acest caz jurământul va fi imprimat pe formular fără această formulă.

(5) Consilierii judeţeni care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept, fapt care se consemnează în procesul – verbal al şedinţei.

(6) În cazul în care consilierul judeţean declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de consilieri judeţeni se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.

(7) Consiliul judeţean se declară legal constituit dacă majoritatea consilierilor judeţeni validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului judeţean se constată prin hotărârea nr.3, adoptată cu votul majorităţii consilierilor judeţeni validaţi.

ART. 9. – Consilierii judeţeni îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleşi.

ART. 10. – (1) Consilierii  judeţeni validaţi intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului de la data declarării ca legal constituit a Consiliului judeţean, potrivit Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Consilierii judeţeni validaţi după şedinţa de constituire a Consiliului judeţean intră în exerciţiul mandatului de consilier după depunerea jurământului.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA CONSILIULUI JUDEŢEAN

SECŢIUNEA 1

ALEGEREA  VICEPREŞEDINŢILOR

CONSILIULUI JUDEŢEAN

ART. 11 (1) După declararea ca legal constituit, Consiliul judeţean alege, dintre membrii săi, pe toată durata exercitării mandatului, doi vicepreşedinţi.

(2) Vicepreşedinţii Consiliului judeţean se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.

(3) Operaţiunile de organizare şi desfăşurare a votării, precum şi de stabilire a rezultatelor acesteia, se asigură de comisia de validare.

(4) În cazul în care membri ai comisiei de validare sunt propuşi candidaţi, aceştia nu pot îndeplini activităţile prevăzute la alin. (3).

ART. 12. – (1) Vicepreşedinţii Consiliului judeţean sunt aleşi, pe buletine de vot, pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile de consilieri judeţeni. Candidaţii propuşi vor fi înscrişi pe buletinul de vot în ordinea descrescătoare a mărimii grupurilor de consilieri judeţeni care au făcut propunerile.

(2) Fiecare consilier judeţean are dreptul să opteze pentru doi dintre candidaţii înscrişi pe buletinul de  vot.

(3) Buletinele de vot care conţin  trei sau mai multe opţiuni  sau nici o opţiune sunt declarate nule.

ART. 13 – (1) După înregistrarea candidaturilor se ia o pauză în timpul căreia se completează buletinele de vot .

(2) Exercitarea votului se face într-o cabină special amenajată folosindu-se următoarea modalitate de votare: fiecare consilier judeţean primeşte un singur buletin de vot pe care sunt trecute numele tuturor candidaţilor. Intrând în cabină, consilierul judeţean procedează la exercitarea votului prin înscrierea  unui “X” în patrulaterul corespunzător numelui candidatului pe care doreşte să îl aleagă.

ART. 14. – (1) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu obţine majoritatea necesară, se organizează tururi de scrutin succesive.

(2) La organizarea fiecărui nou tur de scrutin, este eliminat din competiţia electorală candidatul care a obţinut cel mai mic număr de voturi în turul de scrutin anterior sau cel care, fiind candidat unic, nu întruneşte majoritatea necesară.

(3) În cazul în care se înregistrează paritate de voturi între doi sau mai mulţi candidaţi, astfel încât nici unul nu obţine majoritatea necesară şi nici nu este posibilă aplicarea reglementării cuprinse la alin. (2), se organizează un nou tur de scrutin, la care participă aceiaşi candidaţi ca în turul de scrutin anterior.

(4) Dacă după organizarea tuturor tururilor de scrutin posibile nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea necesară se formulează noi propuneri de candidaţi şi se procedează la desfăşurarea de noi alegeri.

ART.15. – Alegerea vicepreşedinţilor Consiliului judeţean va fi consemnată în hotărârile nr.4 şi 5.

SECŢIUNEA A 2 – A

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COMISIILOR DE SPECIALITATE ŞI A COMISIILOR  SPECIALE DE ANALIZĂ ŞI VERIFICARE

ART. 16. – (1) Consiliul judeţean stabileşte şi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate, acestea reprezentând organisme de lucru ale Consiliului judeţean.

(2) Consiliul judeţean hotărăşte numărul comisiilor de specialitate, denumirea acestora şi numărul de membri, care va fi întotdeauna impar, cu votul deschis al majorităţii consilierilor judeţeni prezenţi, iar comisiile de specialitate sunt prevăzute în anexa la prezentul regulament.

(3) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii judeţeni. Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului judeţean nu pot fi membri ai comisiilor de specialitate.

ART. 17. – (1) Comisiile de specialitate lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(2) Comisia poate invita să participe la şedinţele sale specialişti din aparatul de specialitate al Consiliului judeţean sau din afara acestuia, în special de la unităţile aflate în subordinea Consiliului judeţean. Au dreptul să participe la şedinţele comisiei şi consilierii judeţeni care nu fac parte din comisie, dar care au făcut propunerile ce stau la baza lucrărilor acesteia.

(3) În realizarea atribuţiilor ce le revin în cadrul comisiilor, consilierii pot solicita asistenţă de specialitate personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judeţean prin intermediul conducerii acestuia.

(4) Şedinţele comisiei de specialitate sunt, de regulă, publice.

(5) Comisia poate invita şi alte persoane care să participe la dezbateri.

(6) Comisia poate hotărî ca unele şedinţe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi să se desfăşoare cu uşile închise.

ART. 18 – (1) Numărul locurilor care revine fiecărui grup de consilieri judeţeni sau consilierilor independenţi în fiecare comisie de specialitate se stabileşte de Consiliul judeţean, în funcţie de ponderea acestora în cadrul Consiliului judeţean, respectându-se configuraţia politică rezultată în urma alegerilor locale.

(2) Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri judeţeni,  avându-se în vedere, de regulă, opţiunea acestora, pregătirea profesională şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) Un consilier poate face parte din 1-3 comisii, din care una este comisia de bază. Indemnizaţia de şedinţă se va acorda în raport de participarea la activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de bază.

ART. 19.(1)Fiecare comisie de specialitate îşi alege din rândul consilierilor judeţeni ce o compun, câte un preşedinte şi un secretar.

(2) Propunerile de candidaţi pentru comisia de specialitate este supusă votului deschis în ordinea descrescătoare a mărimii grupului de consilieri care a formulat cererea.

ART. 20. – (1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:

a) analizează proiectele de hotărâri ale Consiliului judeţean;

b) se pronunţă asupra altor probleme trimise de Consiliul judeţean spre analiză;

c) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă Consiliului judeţean;

(2) Comisiile de specialitate îndeplinesc orice alte atribuţii sau însărcinări date prin hotărâri ale Consiliului judeţean dacă acestea au legătură cu activitatea lor.

ART. 21. – (1) Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii principale:

a) asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu Consiliul judeţean şi cu celelalte comisii;

b) convoacă şedinţele comisiei;

c) conduce şedinţele comisiei;

d) propune ca la lucrările comisiei să participe şi alte persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar;

e) participă la lucrările celorlalte comisii care examinează probleme ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce;

f) susţine în şedinţele de Consiliu judeţean avizele formulate de comisie;

g) anunţă rezultatul votării din comisie, pe baza datelor comunicate de secretarul comisiei;

(2) Preşedintele comisiei îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului judeţean sau stabilite de Consiliul judeţean.

ART. 22. – (1) Secretarul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor comisiei;

b) numără voturile şi îl informează pe preşedinte asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri şi asupra rezultatului votării;

c) asigură redactarea avizelor şi proceselor verbale etc.

(2) Secretarul comisiei îndeplineşte orice alte sarcini prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului judeţean sau însărcinări stabilite de comisie sau de către preşedinte.

ART. 23. – (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia cu cel puţin 3 zile înainte.

(2) Ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea preşedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.

(3) Participarea membrilor comisiei la şedinţele acesteia este obligatorie.

(4) În caz de absenţă la şedinţa comisiei de bază consilierului în cauză nu i se acordă indemnizaţie de şedinţă. Dacă absenţele continuă, fără a fi motivate, consilierului în cauză i se pot aplica sancţiunile prevăzute de lege sau poate fi înlocuit din comisia respectivă.

ART. 24. – Şedinţele comisiilor de specialitate se desfăşoară înaintea şedinţelor Consiliului judeţean atunci când ordinea de zi a şedinţei acestuia cuprinde probleme sau proiecte de hotărâri asupra cărora i se solicită avizul.

ART. 25. – (1) Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei preşedintele acesteia va desemna un consilier care va face în cadrul şedinţei o scurtă prezentare a problemei aflate pe ordinea de zi, dacă aceasta nu este prezentată de iniţiator.

(2) Consilierul desemnat potrivit alin. (1) va redacta avizul comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor prezenţi.

(3) Avizele întocmite de comisie vor cuprinde separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse.

(4) Avizul întocmit potrivit alin. (2) şi (3) se prezintă secretarului judeţului, care se va îngriji de multiplicarea şi difuzarea acestuia către consilieri, o dată cu celelalte materiale prevăzute în proiectul ordinii de zi .

ART. 26. – Votul în comisii este, de regulă, deschis. În anumite situaţii comisia poate hotărî ca votul să fie secret, stabilind de la caz la caz şi modalitatea de exprimare a acestuia.

ART. 27. – (1) Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează, prin grija secretarului acesteia, într-un proces verbal. După încheierea şedinţei procesul verbal va fi semnat de către preşedinte şi secretarul comisiei.

(2) Preşedintele comisiei poate încuviinţa ca procesele verbale ale şedinţelor să fie consultate de alte persoane interesate care nu au participat la şedinţă, cu excepţia proceselor verbale întocmite în şedinţele ale căror lucrări s-au desfăşurat cu uşile închise.

ART. 28. – Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa Consiliului judeţean se impun modificări de fond în conţinutul proiectului, Consiliul judeţean poate hotărî retrimiterea proiectului pentru reexaminare de către comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul, respectiv raportul.

ART. 29. – (1) Consiliul judeţean poate hotărî organizarea unor comisii speciale de analiză şi verificare, la propunerea  consilierilor judeţeni.

(2) Componenţa nominală a comisiilor prevăzute la alin (1), obiectivele şi tematica activităţii acestora, perioada în care vor lucra şi mandatul lor  se stabilesc prin hotărâre a Consiliului judeţean.

(3) Comisia de analiză şi verificare va prezenta Consiliului judeţean, la termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Raportul va cuprinde, dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii în domeniul supus analizei sau verificării.

ART. 30. – Activitatea comisiilor de specialitate va fi reflectată, prin grija aparatului de specialitate al Consiliului judeţean, pe site-ul Consiliului judeţean.

ART. 31. – Comisiile de specialitate au la dispoziţie spaţiul şi logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii.

ART. 32. – Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte Consiliului judeţean un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului judeţului .

ART. 33. – Operaţiunile desfăşurate în cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate, numărul şi denumirea acestora, numărul membrilor fiecărei comisii şi modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui grup de consilieri judeţeni sau consilierilor independenţi, precum şi componenţa nominală a acestora se stabilesc prin hotărârea nr. 6 a Consiliului judeţean.

ART. 34. – Numerotarea de la 1-6, stabilită de prezentul regulament pentru hotărâri, se referă la ordinea în care acestea au fost adoptate, şi nu la numărul de înregistrare, care se atribuie din registrul de evidenţă a hotărârilor.

SECŢIUNEA A 3 – A

ALTE DISPOZIŢII

ART. 35. – Secretarul judeţului îndeplineşte, în condiţiile legii următoarele atribuţii:

a) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile preşedintelui consiliului judeţean şi hotărârile consiliului judeţean;

b) participă la şedinţele consiliului judeţean;

c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între acesta şi prefect;

d) organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;

e) asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute la lit. a), în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

f) asigură procedurile de convocare a consiliului judeţean, şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului judeţean, şi redactează hotărârile consiliului judeţean;

g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului judeţean, şi comisiilor de specialitate ale acestuia;

h) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.

CAPITOLUL IV

FUNCŢIONAREA CONSILIULUI JUDEŢEAN

SECŢIUNEA 1

DESFĂŞURAREA ŞEDINŢELOR CONSILIULUI JUDEŢEAN

ART.36. – (1) Ordinea de zi a şedinţelor Consiliului judeţean cuprinde proiecte de hotărâri, rapoarte ale comisiilor de specialitate, rapoarte sau informări ale conducătorilor unităţilor care se află sub autoritatea Consiliului judeţean, declaraţii  politice, întrebări, interpelări şi alte probleme care se supun dezbaterii Consiliului judeţean. Ordinea de zi este înscrisă în cuprinsul invitaţiei de şedinţă transmise consilierilor  şi se aduce la cunoştinţa locuitorilor prin mass-media sau prin alt mijloc de publicitate.

(2) Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea preşedintelui, a vicepreşedinţilor, a celorlalţi consilieri judeţeni, a secretarului judeţului, a comisiilor de specialitate sau la solicitarea cetăţenilor, în condiţiile legii.

(3) Proiectul ordinii de zi se supune aprobării Consiliului judeţean. Înainte de transmiterea invitaţiilor de şedinţă şi anunţarea publică a proiectului ordinei de zi, preşedintele Consiliului judeţean se consultă cu vicepreşedinţii, cu liderii de grupuri de consilieri judeţeni şi cu preşedinţii comisiilor de specialitate cu privire la ordinea de zi propusă şi materialele prevăzute de aceasta.

(4) Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul majorităţii consilierilor judeţeni prezenţi. Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul iniţiatorului sau dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. 6.

(5) În cazul neaprobării ordinii de zi, în condiţiile prevăzute la alin. (4), nu se acorda indemnizaţia cuvenită consilierilor judeţeni pentru şedinţa respectivă.

(6) Proiectele de hotărâri şi celelalte probleme asupra cărora urmează să se delibereze se înscriu pe ordinea de zi a şedinţelor numai dacă sunt însoţite de expunerea de motive a iniţiatorului, de avizul comisiilor de specialitate cărora le-au fost transmise în acest scop, de raportul compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judeţean şi de avizul de legalitate al secretarului judeţului. Raportul compartimentului de resort se întocmeşte şi se depune la secretarul judeţului înainte de întocmirea avizului de către comisia de specialitate, spre a putea fi avut în vedere de către această comisie.

ART. 37. – (1) Consilierii judeţeni sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Consiliului judeţean şi să-şi înregistreze prezenţa în evidenţa păstrată prin grija secretarului judeţului.

(2) Consilierul judeţean care nu poate lua parte la şedinţă este obligat să aducă la cunoştinţă acest lucru preşedintelui Consiliului judeţean sau secretarului judeţului.

ART. 38. – (1) Dezbaterea problemelor se face, de regulă, în ordinea strictă în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată. Dezbaterea începe prin prezentarea pe scurt a proiectului de hotărâre sau  a problemei înscrise pe ordinea de zi, pe care o face iniţiatorul. Apoi se dă cuvântul preşedintelui comisiei de specialitate şi, dacă este cazul, şefului compartimentului care a întocmit raportul.

(2) După efectuarea prezentărilor prevăzute la alin. (1) se trece la dezbateri.

(3) Consilierii judeţeni vor participa la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Preşedintele Consiliului judeţean are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterii. În acest scop el poate propune Consiliului judeţean să aprobe timpul ce va fi afectat fiecărui vorbitor, precum şi timpul total de dezbatere a proiectului. Consilierul judeţean este obligat ca în cuvântul său să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii. Preşedintele Consiliului judeţean va urmări ca prezenţa la dezbateri să se facă din partea tuturor grupurilor de consilieri judeţeni. În cazul unor probleme deosebite se va aloca un timp fiecărui grup de consilieri judeţeni, în funcţie de mărimea acestuia.

ART. 39. – (1) Preşedintele Consiliului judeţean va permite oricând unui consilier judeţean să răspundă într-o problemă de ordin personal sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament.

ART. 39¹ Preşedintele Consiliului judeţean poate acorda cuvântul şi altor persoane decât consilierii judeţeni, la dezbaterea proiectelor de hotărâre sau la punctul ,, diverse”  de la ordinea de zi. În cazul în care există opoziţia unuia sau mai multor consilieri cu privire la acordarea cuvântului altor persoane decât consilierii judeţeni, preşedintele Consiliului judeţean va supune la vot posibilitatea de participare la dezbateri a persoanelor respective.

ART. 40. – Preşedintele Consiliului judeţean sau preşedintele oricărui grup de consilieri judeţeni poate propune încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Consiliului judeţean. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului. Discuţiile vor fi sistate dacă propunerea a fost acceptată de majoritatea consilierilor judeţeni prezenţi.

ART. 41. – Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii de către consilierii judeţeni prezenţi la şedinţă, precum şi dialogul dintre vorbitori şi persoanele aflate în sală.

ART. 42. – În cazul în care desfăşurarea lucrărilor este perturbată, preşedintele Consiliului judeţean poate întrerupe dezbaterile.

ART. 43. – Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale şi pe articole, consilierii judeţeni putând formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele formulate se supun votului consiliului în ordinea formulării lor. Dacă s-a adoptat  un amendament, celelalte se socotesc respinse fără a se mai supune votului.

ART.43¹  La solicitarea motivată a unuia sau a mai multor grupuri de consilieri judeţeni, preşedintele Consiliului judeţean va supune votului suspendarea lucrărilor şedinţei, pe durată limitată. Suspendarea şedinţei se poate aproba, de regulă, pentru aceeaşi zi, şi nu mai mult de o oră.

ART.43²  Se menţine practica aprobării tacite a procesului verbal al şedinţei de consiliu judeţean, în sensul că, dacă, la prima şedinţă după difuzarea acestuia către comisiile de specialitate, consilierii nu formulează observaţii, se prezumă că procesul verbal respectiv a fost aprobat. În situaţia în care consilierii contestă conţinutul procesului verbal şi cer menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară, se poate modifica procesul verbal respectiv.

SECŢIUNEA A 2 – A

ELABORAREA PROIECTELOR DE HOTĂRÂRI

ART. 44. – (1) Dreptul la iniţiativă pentru proiectele de hotărâri ale Consiliului judeţean aparţine preşedintelui Consiliului judeţean, vicepreşedinţilor, comisiilor de specialitate şi consilierilor judeţeni, precum şi cetăţenilor, în condiţiile stabilite de Legea nr. 215/2001privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările  ulterioare.

(2) Proiectele de hotărâri vor fi însoţite de o expunere de motive a iniţiatorului şi vor fi redactate în conformitate cu normele de tehnică legislativă. În acest scop secretarul judeţului şi personalul de specialitate din aparatul Consiliului judeţean vor acorda sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate.

ART. 45. – Proiectele de hotărâri se înscriu pe ordinea de zi a şedinţelor prin menţionarea titlului şi a iniţiatorului.

ART. 46. – (1) Proiectele de hotărâri şi celelalte materiale se transmit spre dezbatere şi avizare comisiilor de specialitate ale Consiliului judeţean, în numărul de exemplare corespunzător numărului de membri ai fiecărei comisii, precum şi compartimentelor de resort ale aparatului de specialitate al Consiliului judeţean, în vederea întocmirii raportului.

(2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) se realizează prin grija secretarului  judeţului.

(3) Iniţiatorul proiectului sau a altor propuneri le poate retrage sau poate renunţa, în orice moment, la susţinerea lor.

ART. 47. – (1) După examinarea proiectului sau propunerii comisia de specialitate a Consiliului judeţean întocmeşte un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului ori propunerii examinate. Dacă se propune adoptarea proiectului, se pot formula amendamente.

(2) Avizul se transmite secretarului judeţului, care va dispune măsurile corespunzătoare difuzării lui, înainte de şedinţa Consiliului judeţean, către preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului judeţean,  şi ceilalţi  consilieri judeţeni.

ART. 48. – Proiectele de hotărâri şi celelalte propuneri, însoţite de avizul comisiei de specialitate şi de raportul compartimentului de resort din aparatul de specialitate al Consiliului judeţean, se înscriu pe ordinea de zi a şedinţei dacă au fost elaborate şi transmise secretarului judeţului înainte de stabilirea proiectului ordinii de zi.

ART. 49. – În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de hotărâri cu aplicabilitate generală se vor avea în vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare .

SECŢIUNEA A 3 – A

PROCEDURA DE VOT

ART. 50. – (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul judeţean adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau prezentul regulament de organizare şi funcţionare cere o altă majoritate.

(2) Se adoptă cu votul majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului judeţean:

a) hotărârile privind bugetul judeţean;

b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;

c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;

d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;

e) hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;

f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine.

(3) Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor judeţeni în funcţie.

ART. 51. – (1) Votul consilierilor judeţeni este individual şi poate fi deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal.

(2¹) Se menţine practica exercitării votului deschis pentru alegerea, numirea, desemnarea unor persoane, în cazurile în care există o singură propunere pentru funcţia, calitatea respectivă şi consensul prezumat al consilierilor pentru această modalitate de vot.

(3) Consiliul judeţean hotărăşte, la propunerea preşedintelui Consiliului judeţean, ce modalitate de vot se va folosi, în afară de cazul în care prin lege sau prin prezentul regulament se stabileşte o anumită modalitate.

ART. 52. – (1) Votarea prin apel nominal se desfăşoară în modul următor: preşedintele Consiliului judeţean explică obiectul votării şi sensul cuvintelor: “pentru” şi “contra”. Secretarul judeţului va da citire numelui şi prenumelui fiecărui consilier judeţean, în ordine alfabetică. Consilierul judeţean nominalizat se ridică şi pronunţă cuvântul “pentru” sau “contra”, în funcţie de opţiunea sa.

(2) După epuizarea listei votul se repetă prin citirea din nou a numelui consilierilor care au lipsit la primul tur.

ART. 53. – (1) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.

(2) Redactarea buletinelor de vot va fi clară şi precisă, fără echivoc şi fără putinţă de interpretări diferite. Pentru exprimarea votului consilierii judeţeni vor înscrie un “X” în patrulaterul corespunzător propriilor opţiuni. În cazul în care sunt necesare mai multe opţiuni, exprimarea votului se va face prin înscrierea unui „X” într-un număr de patrulatere corespunzător.

(3) Buletinele de vot se introduc într-o urnă, iar la numărarea voturilor sunt declarate nule acele buletine de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea sau au fost exprimate mai multe opţiuni decât sunt necesare.

( 4) La exercitarea votului secret se aplică în mod corespunzător dispoziţiile cuprinse la art. 13 şi 14 din prezentul  regulament de organizare şi funcţionare.

(5) Dacă în sala de şedinţe nu este întrunit cvorumul legal, preşedintele Consiliului judeţean amână votarea până la întrunirea acestuia.

ART. 54. – În procesul verbal al şedinţei  se consemnează  modul în care au votat preşedintele şi consilierii judeţeni, secretarul judeţului fiind obligat să se conformeze.

ART. 55. – Proiectele de hotărâri sau propunerile respinse de Consiliul judeţean nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe.

CAPITOLUL V

SECŢIUNEA 1

ÎNTREBĂRI, INTERPELĂRI, PETIŢII ŞI

INFORMAREA CONSILIERILOR JUDEŢENI

ART. 56. – (1) Consilierii judeţeni pot adresa întrebări şi interpelări preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului judeţului, precum şi şefilor compartimentelor din aparatul de specialitate al Consiliului judeţean sau ai serviciilor şi unităţilor subordonate.

(2) Prin întrebare se solicită informaţii cu privire la un fapt necunoscut.

(3) Interpelarea constă într-o cerere prin care se solicită explicaţii în legătură cu un fapt cunoscut.

ART. 57. -  Cel întrebat sau interpelat poate răspunde imediat sau la proxima şedinţă, în scris sau oral, potrivit solicitării autorului întrebării sau interpelării.

ART. 58. – (1) Consilierii judeţeni pot solicita informaţiile necesare exercitării mandatului iar compartimentul, serviciul sau unitatea vizată sunt obligate să i le furnizeze la termenul stabilit de preşedintele Consiliului judeţean. Acest termen nu poate fi mai mare de 5 zile lucrătoare.

(2) Informaţiile pot fi cerute şi comunicate în scris sau oral.

ART. 59. – Orice cetăţean are dreptul de a se adresa cu petiţii la Consiliul judeţean. Acestea se înscriu într-un registru special, sunt analizate şi soluţionate potrivit reglementărilor legale în vigoare.

CAPITOLUL VI

DISPOZIŢII PRIVIND EXERCITAREA MANDATULUI DE CONSILIER JUDEŢEAN, DE PREŞEDINTE ŞI DE VICEPREŞEDINŢI

AI CONSILIULUI JUDEŢEAN

SECŢIUNEA 1

EXERCITAREA MANDATULUI DE CONSILIER JUDEŢEAN

ART. 60. – (1) După declararea ca legal constituit a Consiliului judeţean, consilierilor judeţeni în funcţie li se eliberează o legitimaţie care atestă calitatea de membru al Consiliului judeţean, semnată de preşedintele Consiliului judeţean.

(2) Consilierii judeţeni primesc un semn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi aleşi ai judeţului, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durata a mandatului.

(3) Modelul legitimaţiei de consilier judeţean şi cel al semnului distinctiv sunt cele stabilite prin hotărâre a Guvernului. Cheltuielile pentru confecţionarea acestora se suportă din bugetul judeţean. Legitimaţia şi însemnul se pot păstra de către consilierii judeţeni, după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.

ART. 61. – (1) Calitatea de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului Consiliu judeţean ales.

(2) Calitatea de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;

d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale Consiliului judeţean;

e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

g) punerea sub interdicţie judecătorească;

h) pierderea drepturilor electorale;

i) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.

j) deces.

(3) Încetarea de drept a mandatului de consilier judeţean se constată de către Consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea preşedintelui Consiliului judeţean sau a oricărui consilier judeţean.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) si i), hotărârea consiliului judeţean poate fi atacată de consilierul judeţean, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanţa se va pronunţa în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

ART. 62. – (1) Mandatul de consilier judeţean se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.

(2) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1). Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului judeţean.

(3) În cazul în care consilierul judeţean al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.

ART. 63. – Consilierii judeţeni pot demisiona, anunţând în scris preşedintele Consiliului judeţean, care ia act de aceasta. Preşedintele propune Consiliului judeţean adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie şi se declară locul vacant.

ART. 64. – (1) Încetarea mandatului de consilier în cazul schimbării domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială poate interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauză a menţiunii corespunzătoare, de către organul abilitat potrivit legii.

(2) Prevederile art. 61 alin. (2) lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul judeţean a fost însărcinat de către Consiliul judeţean Prahova, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în ţară sau în străinătate. Pe durata exercitării misiunii încredinţate exercitarea mandatului se suspendă.

(3) Prevederile art. 61 alin. (2) lit. f)-h) devin aplicabile numai după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.

ART. 65. – (1) În toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia Consiliul judeţean adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea preşedintelui Consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului judeţean în cauză.

(2) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de preşedintele Consiliului judeţean şi de secretarul judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative.

SECŢIUNEA A 2 – A

EXERCITAREA MANDATULUI DE CĂTRE PREŞEDINTELE ŞI VICEPREŞEDINŢII CONSILIULUI JUDEŢEAN

ART. 66. – (1) Preşedintele Consiliului judeţean îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle ce îi revin pe întreaga durată a mandatului pentru care a fost ales.

(2) Mandatul preşedintelui este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către preşedintele nou-ales. Mandatul preşedintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

(3) Preşedintele Consiliului judeţean are drept de vot şi conduce şedinţele de consiliu.

(4) Mandatul preşedintelui încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului,  în condiţiile prevăzute pentru primar de Legea nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare,şi de Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în următoarele cazuri:

a) demisie;

b)incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ – teritorială;

d) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

e) punerea sub interdicţie judecătorească;

f) pierderea drepturilor electorale;

g) pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales.

h) deces.

i) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

j) dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.

(5) In cazurile prevăzute la alin. (4), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului preşedintelui.

(6) Ordinul prefectului poate fi atacat de preşedinte la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.

(7) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. In acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărîrea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

(8) Data organizării alegerilor pentru funcţia de preşedinte se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (7)

Art.67

(1) Mandatul preşedintelui încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii, conform procedurii prevăzute de art.55 alin 3-7 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Referendumul pentru încetarea mandatului preşedintelui se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii judeţului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii.

(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului.

(4) Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale judeţului.

Art.68

(1) Mandatul preşedintelui se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.

(2) Ordinul de suspendare se comunică de îndată preşedintelui.

(3) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1).

Art.69

(1) In caz de vacanta a funcţiei de preşedinte, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de  unul dintre vicepreşedinţi desemnat de Consiliul judeţean.

(2) In situaţia când sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât preşedintele cât şi vicepreşedintele, atribuţiile preşedintelui şi ale vicepreşedintelui, vor fi îndeplinite de cel de-al doilea vicepreşedinte până la încetarea suspendării.

(3) In situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât preşedintele, cât şi vicepreşedinţii, consiliul judeţean deleagă un consilier judeţean care va îndeplini atât atribuţiile preşedintelui, cât şi pe cele ale vicepreşedinţilor, până la încetarea suspendării.

(4) Dacă devin vacante, în acelaşi timp,  funcţia de preşedinte şi cele două  de vicepreşedinţi, consiliul judeţean alege un nou vicepreşedinte, prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se până la alegerea unui nou preşedinte. Data organizării alegerilor pentru funcţia de preşedinte se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la vacantarea funcţiei de  preşedinte.

Art.70. (1)Vicepreşedinţii Consiliului judeţean intră în exercitarea mandatului după declararea lor ca legal aleşi, potrivit Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Exercitarea mandatului de către persoanele prevăzute la alin. (1) încetează o dată cu expirarea mandatului Consiliului judeţean.

(3) Încetarea mandatului de consilier judeţean, în condiţiile art. 61 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeaşi dată, şi a mandatului de vicepreşedinte al Consiliului judeţean.

(4) Mandatul de vicepreşedinte al Consiliului judeţean poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean.

SECŢIUNEA A 3 – A

PROTECŢIA LEGALĂ A CONSILIERILOR JUDEŢENI

ART. 71. – (1) În exercitarea mandatului, consilierii judeţeni sunt în serviciul colectivităţii, şi sunt responsabili în faţa acesteia fiind ocrotiţi de lege.

(2) Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului de consilier judeţean este garantată.

ART. 72 . – Consilierii judeţeni nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

ART. 73. – Reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a consilierilor judeţeni, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoştinţă atât Consiliului judeţean Prahova, cât şi prefectului judeţului Prahova, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective.

ART. 74. – (1) Pe întreaga durată a mandatului, consilierii judeţeni se consideră în exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de protecţia prevăzută de legea penală.

(2) De aceeaşi protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei – soţ, soţie şi copii – în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra consilierului în legătură cu exercitarea mandatului său.

SECŢIUNEA A 4 – A

GRUPURILE DE CONSILIERI JUDEŢENI

ART. 75. – (1) Consilierii judeţeni se pot constitui în grupuri, în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale căror liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin 3.

(2) Consilierii judeţeni care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) pot constitui un grup prin asociere.

(3) Grupul de consilieri judeţeni este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului.

ART. 76. – Prevederile art. 75 alin. (1) se aplică şi consilierilor judeţeni independenţi.

ART. 77. – Consilierii judeţeni nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în Consiliul judeţean cu cel puţin un consilier judeţean.

ART. 78. – În cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în Consiliul judeţean sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.

CAPITOLUL VII

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CONSILIERILOR JUDEŢENI

SECŢIUNEA 1

DREPTURILE CONSILIERILOR JUDEŢENI

ART. 79. – (1) Pe timpul exercitării mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului judeţean se suspendă contractul de muncă sau actul de numire a acestora în cadrul unei instituţii ori autorităţi publice, respectiv la regii autonome sau la societăţi comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, cercetătorii ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional, oamenii de cultură si artă.

ART. 80. – (1) În funcţiile deţinute de preşedinte sau vicepreşedinţi ai Consiliului judeţean şi ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate potrivit art. 79 alin. (1) pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durată determinată.

(2) Funcţiile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe durata exercitării mandatului de către titular.

(3) În cazul în care, pe durata exercitării mandatului de către persoanele care ocupă funcţiile de consilieri judeţeni prevăzute la art. 79 alin. (1), au loc reorganizări ale persoanei juridice, acestea sunt obligate să comunice persoanelor ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de muncă stabilite, corespunzător celor deţinute de acestea, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

ART. 81. – (1) La încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului judeţean persoanele în cauză îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau acte de numire. La stabilirea clasei şi gradului de încadrare se vor lua în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publică alese.

(2) În cazul în care conducerea persoanei juridice refuză reluarea activităţii în funcţia deţinută anterior alegerii, persoana în cauză se va putea adresa instanţei de judecată competente, cererea fiind scutită de taxa de timbru judiciar.

ART. 82. – Timp de 2 ani de la data încetării mandatului, persoanelor prevăzute la art. 81 alin. (1) nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă ori acestea nu pot fi eliberate din funcţie pe motive ce nu le sunt imputabile.

ART. 83. – La încetarea mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului judeţean, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la cerere, de calcularea sau, după caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite, în condiţiile legii.

ART. 84. – Consilierii judeţeni au dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.

ART. 85. – (1) Pentru participarea la lucrările Consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate, consilierii judeţeni au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă. Preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului judeţean nu li se acordă indemnizaţie de şedinţă.

(2) Indemnizaţia de şedinţă pentru membrii Consiliului judeţean care participă la şedinţele ordinare ale Consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de 5% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Consiliului judeţean.

(3) Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia, potrivit alin. (2), este de o şedinţă de Consiliu judeţean şi 2 şedinţe de comisii de specialitate pe lună.

(4) Plata indemnizaţiilor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) – (3) se efectuează exclusiv din veniturile proprii ale bugetului judeţean.

(5) Consilierii judeţeni au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut în exercitarea mandatului, în condiţiile legii. De asemenea, ei au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.

ART. 86. – (1) Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.

(2) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.

ART. 87. – Drepturile băneşti cuvenite consilierilor judeţeni, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii.

ART. 88. – Consilierii judeţeni care participă la şedinţele de Consiliu judeţean organizate în mod excepţional în timpul programului de lucru, se consideră învoiţi de drept, fără a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de muncă.

ART. 89. – (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului judeţean beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum şi de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.

(2) Pentru a beneficia de concediu fără plată sau de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, preşedintele Consiliului judeţean are obligaţia de a informa, în prealabil, Consiliul judeţean indicând durata acestora şi perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgenţă, informarea se va face în prima şedinţă de Consiliu judeţean, organizată după terminarea concediului.

(3) Concediile fără plată sau pentru evenimente familiale deosebite, precum şi durata acestora, în cazul vicepreşedinţilor Consiliului judeţean, se aprobă de către preşedintele Consiliului judeţean.

ART. 90. – Consilierii judeţeni care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa Consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului.

ART. 91. – Consilierii judeţeni beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii Consiliului judeţean.

ART. 92. – (1) Dreptul consilierilor judeţeni de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile, serviciile publice, precum şi persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corectă a consilierilor judeţeni, potrivit competenţelor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes local.

ART. 93. – (1) Dreptul de asociere este garantat consilierilor judeţeni.

(2) În virtutea mandatului reprezentativ acordat de colectivităţile locale, structurile asociative legal constituite ale consilierilor judeţeni vor fi consultate de către autorităţile administraţiei publice centrale în toate problemele de interes local.

ART. 94. – (1) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, consilierii judeţeni sunt obligaţi să depună, la Comisia de Integrare Europeană, un raport privind deplasările efectuate în străinătate. Comisia va informa, periodic, Consiliul judeţean cu privire la acţiunile respective.

(2) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1), consilierii judeţeni vor suporta cheltuielile deplasării.

SECŢIUNEA A 2 – A

OBLIGAŢIILE CONSILIERILOR JUDEŢENI

ART. 95. – Consilierii judeţeni, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor Consiliului judeţean, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales.

ART. 96. – Consilierii judeţeni sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile tării, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului judeţean, să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.

ART. 97. – Consilierii judeţeni sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, Consiliul judeţean poate permite participarea la vot a consilierului judeţean.

ART. 98. – Consilierii judeţeni sunt obligaţi la probitate şi discreţie profesională.

ART. 99. – Consilierii judeţeni sunt obligaţi să dea dovada de cinste şi corectitudine; este interzis consilierului judeţean să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.

ART. 100. – (1) Consilierii judeţeni au obligaţia de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor toate faptele şi actele administrative ce interesează colectivitatea locală.

(2) Consilierii judeţeni sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte în Consiliul judeţean o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetăţenii.

ART. 101. – (1) Consilierii judeţeni au îndatorirea de a-şi perfecţiona pregătirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate.

(2) Consilierii judeţeni au obligaţia de a participa la cel puţin un curs de pregătire în domeniul administraţiei publice locale, în decursul primului an de mandat.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) consilierii judeţeni care au deţinut anterior un alt mandat de consilier local, consilier judeţean, preşedinte al consiliului judeţean, primar sau au exercitat funcţia de prefect, au fost funcţionari publici, au deţinut un mandat de parlamentar sau au studii economice, juridice sau administrative.

(4) Cursurile de pregătire vor fi organizate de instituţiile abilitate de lege.

ART. 102. – Consilierii judeţeni, preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului judeţean nu pot lipsi de la lucrările Consiliului judeţean sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decât în cazul în care se află în îndeplinirea unor însărcinări oficiale sau în alte situaţii temeinic motivate.

ART. 103. – Consilierii judeţeni nu pot face uz şi nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activităţi private.

ART. 104.  Prevederile legale în vigoare privitoare la declaraţia de avere se aplică în mod corespunzător.

ART. 105. -  Deplasarea în străinătate a consilierului judeţean, în exercitarea mandatului, se poate efectua în baza aprobării preşedintelui Consiliului judeţean, la propunerea Comisiei de Integrare Europeană, dispoziţiile art. 94 din prezentul regulament de organizare şi funcţionare aplicându-se în mod corespunzător.

CAPITOLUL VIII

RĂSPUNDEREA CONSILIERILOR JUDEŢENI. SANCŢIUNI

ART. 106. – Consilierii judeţeni răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

ART. 107. – (1) Consilierii judeţeni răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea Consiliului judeţean şi pentru hotărârile pe care le-au votat.

(2) În procesul-verbal al şedinţei Consiliului judeţean va fi consemnat rezultatul votului.

ART. 108. – (1) Încălcarea de către consilierii judeţeni a prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Legii nr. 393/2004, privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului judeţean atrage aplicarea următoarelor sancţiuni:

a) avertismentul;

b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvântului;

d) eliminarea din sala de şedinţă;

e) excluderea temporara de la lucrările Consiliului şi ale comisiei de specialitate;

f) retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru 1-2 şedinţe.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se aplică de către preşedintele Consiliului judeţean, iar cele de la alin. (1) lit. e) si f) de către Consiliul judeţean, prin hotărâre.

(3) Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e), cazul se va transmite Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicaţiilor furnizate de cel în cauză.

ART. 109. – La prima abatere, preşedintele Consiliului judeţean atrage atenţia consilierului judeţean în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.

ART. 110. – (1) Consilierii judeţeni care nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine.

(2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal de şedinţă.

ART. 111. – (1) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul judeţean este invitat de către preşedintele Consiliului judeţean să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii.

(2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedintele Consiliului judeţean ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

ART. 112. – În cazul în care după chemarea la ordine un consilier judeţean continuă să se abată de la regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar daca persistă, îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa nemotivată de la şedinţă.

ART. 113. – (1) În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Consiliul judeţean poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului judeţean de la lucrările Consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate.

(2) Gravitatea abaterii va fi stabilită de Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, în cel mult 10 zile de la sesizare.

ART. 114. – Excluderea temporară de la lucrările Consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive.

ART. 115. – Excluderea de la lucrările Consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe perioada respectivă.

ART. 116. – În caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se execută cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui.

ART. 117. – (1) Sancţiunile prevăzute la art. 108 alin. (1) lit. e) si f) se aplică prin hotărâre adoptată de Consiliul judeţean cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni în funcţie.

(2) Pe perioada aplicării sancţiunii, consilierii judeţeni în cauză sunt scoşi din cvorumul de lucru.

ART. 118. – Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele Consiliului judeţean. Aceştia pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 108 alin. (1) lit. a)-d).

ART. 119. – Sancţiunile prevăzute la art. 108 alin. (1) se pot aplica în mod corespunzător  şi vicepreşedinţilor Consiliului judeţean, pentru abaterile săvârşite în calitatea lor de consilier judeţean.

ART. 120. – (1) Pentru abateri grave si repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de vicepreşedinte al Consiliului judeţean, persoanelor în cauza li se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni;

d) eliberarea din funcţie.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b) se aplică, prin hotărâre a Consiliului judeţean, la propunerea motivată a preşedintelui Consiliului judeţean.      (3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor judeţeni  în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevăzute la lit. c) şi d), cu votul secret al majorităţii.

(4) Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) si d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că vicepreşedintele Consiliului judeţean a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale judeţului sau ale locuitorilor din judeţul Prahova.

ART. 121. – Împotriva sancţiunii prevăzute la art. 120 alin. (1) lit. c) si d) persoana în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie.

ART. 122. – Aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 108 alin. (1), în cazul  vicepreşedinţilor Consiliului judeţean, în calitatea acestora de consilier judeţean, nu are nici un efect asupra exercitării de către cei în cauză a mandatului încredinţat de Consiliul judeţean.

ART. 123. – Aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 120 alin. (1) lit. d) nu are nici un efect asupra mandatului de consilier judeţean al vicepreşedintelui Consiliului judeţean.

CAPITOLUL IX

REGISTRUL DE INTERESE

ART. 124. – (1) Consilierii judeţeni sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul judeţului .

(2) Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretarul judeţului într-un dosar special, denumit registru de interese.

(3) Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la instituţia prefectului, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese.

(4) Modelul declaraţiei de interese este cel aprobat prin hotărâre a Guvernului.

ART. 125. – Consilierii judeţeni au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

ART. 126. – În declaraţia privind interesele personale, consilierii judeţeni vor specifica:

a) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor;

b) veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică şi natura colaborării respective;

c) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta depăşeşte 5% din capitalul societăţii;

d) participarea la capitalul societăţilor comerciale, daca aceasta nu depăşeşte 5% din capitalul societăţii, dar depăşeşte valoarea de 10.000 lei;

e) asociaţiile şi fundaţiile ai căror membri sunt;

f) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune;

g) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor sau instituţiilor publice de către soţ/soţie;

h) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune de către soţ/soţie şi copii minori;

i) lista proprietăţilor deţinute pe raza judeţului;

j) cadourile şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizică ori juridică, legate sau decurgând din funcţia deţinută în cadrul autorităţii administraţiei publice locale; orice cadou sau donaţie primită de consilierii judeţeni într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea Consiliului judeţean;

k) orice alte interese, stabilite prin hotărâre a Consiliului judeţean.

ART. 127. – (1) Consilierii judeţeni nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

(3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.

ART. 128. – Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 129. – Declaraţia privind interesele personale se depune după cum urmează:

a) în termen de 15 zile de la data declarării Consiliului judeţean ca legal constituit;

b) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului judeţene.

ART. 130. – (1) Consilierii judeţeni au obligaţia să reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări semnificative faţă de declaraţia anterioară.

(2) Secretarul judeţului va transmite instituţiei prefectului, până la data de 1 martie a fiecărui an, un exemplar al declaraţiilor reactualizate.

ART. 131. – (1) Nedepunerea declaraţiei privind interesele personale în termenul prevăzut la art. 129 atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declaraţiei.

(2) Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului.

(3) Suspendarea sau încetarea mandatului se constată prin hotărâre a Consiliului judeţean.

ART. 132. – Cadourile şi orice beneficii materiale nedeclarate potrivit prevederilor art. 126 lit. j) sunt supuse confiscării.

ART. 133. – Fapta consilierilor judeţeni de a face declaraţii privind interesele personale, care nu corespund adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

CAPITOLUL X

DISPOZIŢII FINALE

ART. 134. – Adoptarea şi modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului judeţean Prahova se fac cu votul majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.

ART. 135. – Anexa face parte integrantă din prezentul regulament.

R O M   N I A                                                      ANEXA  la Regulamentul

JUDEŢUL PRAHOVA                                        de organizare şi funcţionare a CONSILIUL JUDEŢEAN                                      Consiliului Judeţean Prahova

Comisiile de specialitate ale Consiliului judeţean Prahova sunt următoarele:

1. Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al judeţului;
2. Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură;
3. Comisia pentru servicii publice, comerţ, turism şi agrement;
4. Comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultură şi culte;
5. Comisia pentru sănătate, protecţie socială, agricultură şi activităţi sportive;
6. Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor;
7. Comisia de integrare europeană

Consiliul judeţean poate hotărî să se organizeze comisii de specialitate şi în alte domenii de activitate sau o comisie să aibă în obiectul de activitate două sau mai multe domenii.